Norman Manea, primul autor român membru al Societății Regale de Literatură din Marea Britanie
Scriitorul Norman Manea (foto 1) a devenit membru al Societății Regale de Literatură (RLS), una dintre cele mai importante instituții din Marea Britanie, cu o tradiție de peste două secole, printr-o ceremonie specială care a avut loc joi, 31 mai, la sediul Institutului Cultural Român din Londra, în prezența invitaților Colin Thubron și Anne Chisholm, președintele, respectiv directoarea Societății Regale de Literatură. Alegerea RLS se întemeiază pe valoarea recunoscută internațional a operei scriitorului Norman Manea. Decizia de cooptare ca membru (“fellow”) al RLS este și un rezultat al demersurilor ICR Londra, care a organizat anul trecut prima participare a lui Norman Manea în cadrul unui eveniment al RLS – o conversație despre viața și opera sa, cu autorul și jurnalistul britanic Paul Bailey. Un mare succes de public, întâlnirea a întărit colaborarea dintre ICR și Societatea Regală de Literatură. Norman Manea este primul autor român care devine membru de onoare al Societății Regale de Literatură. Ceremonia a fost urmată de lansarea celor mai recente volume semnate Norman Manea, romanul “Vizuina” și eseurile “A cincea imposibilitate: Eseuri despre exil și limbă”, un eveniment realizat în parteneriat cu Yale Univeristy Press care a și publicat cărțile. Cele două volume explorează limbajul și psihologia scriitorului aflat în exil, oferind o perspectivă profundă asupra problemelor societății contemporane. “Un scriitor superb”, cum îl descrie Mario Vargas Llosa, Norman Marea este unul dintre cei mai recunoscuți români contemporani, cu o reputație internațională care îl clasează printre potențialii candidați la Premiul Nobel pentru Literatură. Născut în 1936, Norman Manea a emigrat din România în 1986, din cauza dictaturii lui Ceaușescu. În prezent, trăiește la New York, unde predă literatura europeană la Bard College. Cărțile sale, traduse în peste 20 de limbi străine, au primit numeroase premii internaționale de prestigiu. Volumul său “Întoarcerea huliganului” a câștigat Premiul Medicis Etranger, fiind considerat de cotidianul The New York Times “o carte extraordinară”, “o viziune asupra totalitarismului universală și totuși asumată intim, ca la Kafka”.
Acordeonul cu povești
Acesta este titlul unei colecții (foto 2)lansate la 1 iunie de Editura Paralela 45, chiar la recent încheiatul Târg Bookfest. Este vorba de o colecție în format pliabil jucăuș, ușor de folosit, cu o machetă veselă, cu ilustrații hazlii și un text adaptat grupei de vârstă 3-6 ani, capabil să trezească interesul pentru citit și să dezvolte inteligența perceptivă în primii ani de viață. Colecția face parte din Proiectul Educațional Internațional TIMTIM-TIMY. Adaptările poveștilor îi aparțin Roxanei Haiden, iar ilustrațiile lui Ioan Bazavan. Au apărut: “Punguța cu doi bani” de Ion Creangă, “Rățușca cea urâtă” de Andersen, “Scufița roșie” de Andersen, “Ridichea uriașă”, poveste populară rusă, “Capra cu trei iezi” de Ion Creangă, “Ursul păcălit de vulpe” de Ion Creangă”, “Căsuța din oală”, poveste populară.
Matei Corvin și… arhitectura metafizică
Universitatea de Artă și Design (UAD) Cluj-Napoca a găzduit în această săptămână două evenimente dedicate creației și personalității arhitectului și artistului Makis Efthymios Warlamis din Austria, Doctor Honoris Causa al UAD Cluj-Napoca. Manifestările au debutat marți cu vernisajul expoziției “Metaphisical Architecture” (foto 3) din Galeria Casa Matei, pentru ca miercuri, să aibă loc în Sala Mare a Casei Matei conferința susținută de artistul austriac, dublată de o proiecție video pe tema lucrărilor sale și a Muzeului de Artă Waldviertel. Acest muzeu, deschis împreună cu soția sa în anul 2009, susține ideea ce stă la baza întregii sale creații, aceea de a reduce “prăpastia” dintre artă și mase.
Makis Efthymios Warlamis face parte din elita artiștilor europeni. El a încercat în permanență prin intermediul creațiilor sale să conecteze arta cu viața, pledând pentru o “Artă totală”. Arhitectura a reprezentat unul din obiectivele principale ale activității sale, atât în perioada studiilor în cadrul Universității de Arte Aplicate din Viena, cât și a cursurilor susținute la catedra de arhitectură ale aceleiași Universități. Arhitect, pictor, designer, scriitor și pedagog, Efthymios Warlamis decodifică arta contemporană cu dibăcia unui maestru desăvârșit și folosește elemente de arhitectură pentru a scoate arta din izolarea muzeului și a o aduce în inima orașului și a oamenilor. Prin intermediul unor proiecte precum I Believe-Mysteries and Transformations (2004-2005), Le Jardin Mystique-Hommage a W.A. Mozart ( 2005-2006), The New Vision-Ground Zero (2006-2007), Alexander 2000-The Spirit of Tolerance (1997-prezent), artistul arhitect întărește relația dintre artă și arhitectură și subliniază necesitatea existenței artei și poeziei în cadrul acestei discipline.
“Metaphisical Architecture”, expoziția de la Galeria Casa Matei, prezintă o serie de 30 de afișe realizate de Efthymios Warlamis, care trimit spre conceptul de arhitectură poetică unde obiectivul arhitectului ce creează în afara muzeului de artă Waldviertel, este îngemănarea artei cu arhitectura. (Radu Constantinescu)
Săptămâna cu cea mai mare densitate de Caragiale pe minut din țară
În perioada 4-11 iunie, la Radio România Cultural se desășoară Festivalul Caragiale (foto 4). După ce în ianuarie, când se sărbătoreau 160 de ani de la nașterea dramatargului, Anul Caragiale a fost deschis cu o serie de emisiuni speciale la Radio România Cultural, acum, în iunie, când se împlinesc 100 de ani de la dispariția sa, suntem așteptați la Festivalul Caragiale.
4-11 iunie este săptămâna cu cea mai mare densitate de Caragiale pe minut din țară, la Radio România Cultural: 19 de spectacole produse de Teatrul Național Radiofonic: piese, nuvele, momente și schițe, unele dintre ele în premieră absolută.
Moftangii și moftangioaice, Bacalaureat, Dascăl prost, CFR sau… eterna întrebare Eu cu cine votez? sunt doar câteva dintre subiectele la ordinea zilei, deși a trecut mai bine de un veac de când au fost create de celebrul dramaturg .
Conu Leonida față cu reacțiunea în regia lui Gavriil Pinte și în interpretareaactorilor Teatrului Național “Radu Stanca” din Sibiu, Țara lui Caragiale – Schițe contemporane despre întâmplări trecute… sau invers!? – trei episoade în regia lui Mihai Lungeanu, interpretate de actori ai Teatrului Național din Târgu Mureș, La botul calului în regia Cezarienei Udrescu, cu actoriactori ai Teatrului “Alexandru Davilla” din Pitești și Nocturnele lui Conu Leonida, în regia lui Alexa Visarion sunt cele șase premiere Caragiale pe care vi le propunem în Anul Caragiale, spectacole bogate și variate realizate de Teatrul Național Radiofonic în colaborare cu Radio România Regional și actori ai teatrelor din toată țara.
Expoziția Roma inedită
Rodica Fleșariu Marinescu s-a născut la Brașov. În prezent este redactor la direcția Cercetare a Muzeului Țăranului Român din București. A scris cartea “Roma – între jurnal și fotografie” (Editura Paideea, 2004). Este autoarea câtorva expoziții de fotografie dedicate Romei și Italiei (“Sentimenti”, “Ilfascino di Roma” și “Sentimenti in dialogo”), organizate la Institutul Italian de Cultură “Vito Grasso” în 2008 și 2010, la Centrul Cultural Italian din Cluj în 2009, la Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția în 2009 și la Accademia di Romania din Roma în 2010.
“De ce Roma inedită (foto 5)? După atâtea reveniri succesive în Italia și în special la Roma, atașamentul meu profund pentru aceste locuri și-a găsit o raportare nouă. De la dragostea mare, copleșitoare pentru Roma monumentală, Roma grandioasă și eternă, am trecut la pasiunea pentru detalii, pentru fragmente și frânturi de Roma: fațade acoperite de iederă deasă și flori curgătoare, străzi înguste cu plafon decupat în cerul albastru, oglindiri ale platanilor în Tibru, pini crescuți parcă din coloane antice, tencuieli roase, dar încă nobile, piatră și flori și mult verde. De astă dată, fiecare imagine înseamnă un gest de dragoste pentru o bucățică de Roma; o Romă mai puțin știută, mai puțin umblată și care nu se arată vizitatorilor la prima întâlnire. Iar suma acestor gesturi de dragoste e o iubire ce tot crește”. (Rodica Marinescu)
Români la Festivalul Documentarist – Zilele documentarelor la Istanbul
Joi, 31 mai 2011, s-a deschis la Istanbul cea de-a cincea editie a Festivalului de Film documentar Documentarist-Zilele documentarelor. Festivalul Documentarist (foto 6) este organizat de către Eurasia Art Colective, ONG dedicat creării unor platforme de dialog intercultural si interdisciplinar prin organizarea de studii culturale, practică artistică educațională, festivaluri și evenimente de artă contemporană. Ediția din acest an a inclus 80 de documentare turcești și internaționale și a cuprins nouă secțiuni:International Panorama, Heddy Honigmann Retrospective, Documenting Memory, Arab World: Winds of Change, Greece: Our Close Neighbour, A Sschool, An Ecole: Famu, Music Documentaries, In Memoriam: TheoAngelopoulos, LutfiAkad, SeyfiTeomansiTurkey’s Panorama. Festivalul s-a desfășurat în perioada 31 mai – 6 iunie, în importante locatii din Istanbul, cum ar fi Muzeul Pera, Galeria AkBank, Consulatul Greciei, Institutul Francez și, pentru întâia oară, la Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir Istanbul. Filmul documentar românesc a fost reprezentat în acest an de producțiile “Metrobranding”, regia Ana Vlad și Adi Voicu, și “Noosfera”, regia Ileana Stănculescu și Artchil Khetagouri.Cele două pelicule au fost incluse în festival în secțiunea International Panorama.
Steaua sus răsare…
Scriitorul și profesorul Gabriel Liiceanu și lingvistul Marius Sala (foto 7), vicepreședinte al Academiei Române, au fost decorați cu Ordinul Național “Steaua României”, prin două decrete semnate de președintele Traian Băsescu, publicate marți în Monitorul Oficial, potrivit Mediafax. Liiceanu a primit Steaua României în grad de Ofițer, “în semn de înaltă apreciere pentru întreaga să activitate, pentru activitatea manageriala dovedită, prin care a deschis iubitorilor de carte noi posibilități de a avea acces la cultură, fiind un model pentru tânără generație”.
Marius Sala a fost decorat la propunerea președintelui Academiei Române, Ionel Haiduc, cu Steaua României în grad de Cavaler, “în semn de înaltă apreciere pentru întreaga să activitate dedicată cercetării și conservării unei limbi române autentice, pentru promovarea științei și culturii naționale”.
Gabriel Liiceanu, născut pe 23 mai 1942, la Râmnicu Vâlcea, este filosof și scriitor, discipol al lui Constantin Noica. Din 1990 este directorul editurii Humanitas, una dintre cele mai importante instituții culturale românești, proiect formulat în anii Școlii de la Păltiniș. Din 1992, este profesor la Facultatea de filosofie a Universității București.
Marius Sala, născut pe 8 septembrie 1932, la Vâșcau, în județul Bihor, este lingvist, membru al Academiei Române, din 2001, și vicepreședinte al acestei instituții, din 2005. Sala este de asemenea directorul Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române.
Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român și cel mai vechi ordin național, creat în 1864, cu cinci grade – Cavaler, Ofițer, Comandor, Mare Ofițer și Mare Cruce.
“Mediafax Foto – Best of 1990-2011”
Mediafax Foto, liderul pieței românești de fotografie de presă, lansează astăzi, 8 iunie, expoziția în aer liber “Best of 1990-2011”, care cuprinde 50 dintre cele mai bune fotografii realizate de fotoreporterii și colaboratorii Mediafax Foto în acest interval.
Realizate la o calitate excepțională, imaginile vor fi amplasate pe latura exterioară a gardului Muzeului Național de Artă al României (MNAR) și vor putea fi admirate de către trecătorii de pe Calea Victoriei până pe 1 iulie.
Spre deosebire de cele patru ediții precedente din seria “Best of”, care au fost retrospective în imagini ale ultimilor ani, “Mediafax Foto – Best of 1990 – 2011” conține fotografii din întreaga perioadă de după 1990 și o reînvie chiar în unul dintre locurile care i-a marcat începutul. De la mitingul anticomunist din Piața Universității și ocuparea Bucureștiului de către mineri în 1990 la evenimente care au zdruncinat scena internațională, de la momente de răscruce pentru români la prilejurile lor de delectare prin cultură sau sport, de la oameni împinși la gesturi disperate la cei deveniți eroi peste noapte – toate acestea se regăsesc în cea mai amplă ediție marca Mediafax Foto – Best of.
“Expoziția își propune rememorarea celor mai importante evenimente prin cele mai reușite fotografii ale ultimilor două decenii. Cu toate că nu a fost deloc ușor să alegem din cele peste 280.000 de imagini existente, considerăm că efortul a meritat. Sperăm ca și vizitatorii noștri să simtă același lucru. Sperăm că, atunci când se vor găsi în fața fotografiilor noastre, să trăiască emoțiile intense transmise de fiecare imagine în parte”, spune Marius Smădu, coordonator al Departamentului Foto al Mediafax Group.
Fotoreporterii și colaboratorii Mediafax Foto ale căror lucrări sunt cuprinse în expoziție sunt Cătălin Abagiu, Andreea Balaurea, Bogdan Baraghin, Răzvan Chiriță, Bogdan Dănescu, George Filip, Octav Ganea, Bogdan Iordache, Diana Iurkiewicz, Ikuru Kuwajima, Răzvan Lupică, Bogdan Maran, Sebastian Marcovici (foto 8), Ovidiu Dumitru Matiu, Ovidiu Micsik, Philipp Naderer, Marius Nemeș, Emanuel Pârvu (foto 9), Ana Poenariu, Luiza Puiu, Andrei Pungovschi, Mircea Roșca, Sebastian Sascău, Bogdan Stamatin (foto 10), Ciprian Sterian, Marius Vasilică și Radu Vioreanu.
Cele 50 de imagini expuse pe gardul MNAR, precum și alte zeci de fotografii Mediafax Foto realizate în perioada 1990-2011 sunt reunite într-un album premium, care va fi lansat în luna iunie sub același concept.
Evenimentul “Mediafax Foto – Best of 1990-2011” este realizat cu sprijinul Muzeului Național de Artă al României și al companiilor Vodafone, Apa Nova București, Carrefour și Alpha Bank.
