Un roman de spionaj* care, fără niciun dubiu, îi va entuziasma pe fanii genului. Autorul e un britanic născut în Scoția, în 1969, jurnalist, iubitor de chitară, dornic chiar să trăiască din cântec, dar care s-a apucat de scris în anii 2000. Romanul de față este cartea sa de debut, a apărut în 2006 și i-a adus mulți admiratori.
E un thriller care tratează o problemă foarte actuală și dureroasă – terorismul internațional extins după sfârșitul războiului rece, căruia i-a căzut victimă și capitala Marii Britanii. În vara anului 2007, mai multe explozii au zguduit Londra, cu morți, răniți și mari pagube materiale. Orice nou atac similar ar naște, în mod cert, panică.
De la o asemenea supoziție pleacă romanul. Londra a fost din nou teritoriul lovit cu bombe, dar de data aceasta inamicul principal nu mai este decât indirect vreo rețea de teroriști, ci chiar serviciul de spionaj însărcinat, între altele, cu depistarea și anihilarea atentatelor. Iar în spate, eroul descoperă corupție, trădare, crime, dar mai ales sentimente foarte umane de ură și răzbunare, pe care cu greu le-ai imagina la agenții secreți. Fără să intrăm în detalii, care sunt numeroase și admirabile, trebuie să spunem că toate nenorocirile descrise în carte se datorează ranchiunii unui agent extrem de bun, care a urcat toate treptele ierarhice din MI6, în afara uneia, cea supremă, despre care crede că i se cuvenea. “Eu trebuia să fiu Șeful. Aveam idei. Aveam de gând să duc MI6 în mileniul următor.” Pentru că nu a fost el cel ales, a preferat să angajeze teroriști care să arunce în aer o linie de metrou, să ucidă mai mulți agenți, să amenințe cu o cumplită explozie la un mare concert anual și să arunce în aer chiar clădirea MI6. Nimic nu i se părea deplasat pentru a se răzbuna. Era trădătorul, teroristul, dar și Profesorul. Pentru că cel pe care îl îndrumase în carieră îi va dejuca în cele din urmă planurile, așa cum se întâmplă în mai toate thrillerurile de acest gen.
Romanul lui Steve Jackson este comparabil cu cărțile lui Ian Fleming ori John Grisham – și mulți comentatori chiar au făcut-o. Poate înainte de toate întrucât rareori o carte de ficțiune desenează paralele atât de vii cu realitatea. Pe de altă parte, personajele sunt extrem de bine creionate și toate acțiunile lor au suport. Rezultă o poveste cu multă acțiune, cu surprize și care se citește cu mare plăcere.
*) Steve Jackson – Mentorul. Editura RAO. Traducere din limba engleză de Melania Goja