Banca Centrala Europeana (BCE) a redus cu 0,25% rata de referinta a dobanzii, de la 4,75% la 4,5%. Decizia a surprins toate mediile financiare, deoarece majoritatea analistilor, care solicitasera in repetate randuri diminuarea dobanzilor, nu mai sperau ca BCE sa ia in considerare semnalele declinului economic.

Conducerea bancii afirmase deseori ca prefera sa se concentreze asupra inflatiei, in defavoarea cresterii economice.

Decizia de saptamana trecuta marcheaza o intoarcere de 180 de grade, membrii Comitetului de Politica Monetara afirmand ca previziunile pe termen mediu arata ca inflatia s-a inscris pe o panta descendenta.

BCE era pana acum singura banca centrala importanta care nu redusese dobanzile in acest an, pentru a stopa incetinirea vizibila a cresterii economice. In Statele Unite, Federal Reserve a redus de patru ori dobanzile, acestea ajungand de la 6,5% la 4,5%.

Conform teoriei economice, odata dobanzile reduse, creste atractivitatea obtinerii de credite, ceea ce va conduce la majorarea consumului si a investitiilor.

Dupa anuntarea deciziei BCE, euro a pierdut teren in fata dolarului, ajungand, la sfarsitul saptamanii trecute, la 0,8735 $, multi analistii estimand ca moneda unica ar putea depasi in urmatoarele sedinte nivelul minim al acestui an, de 0,8695 $.

In Romania, 21,12% din credite sunt acordate in euro, dar este putin probabil ca dobanzile sa scada cu toate ca se afla la un nivel ridicat, depasind de multe ori 10%. Ponderea imprumuturilor acordate in dolari este 45,78%, dar si aici dobanzile sunt la un nivel ridicat, peste 10%, in ciuda diminuarii ratei de referinta a Fed.

Daca euro va continua sa scada in fata dolarului, acest lucru va avea un efect negativ asupra cursului de schimb valutar al monedei nationale.

Desi a redus dobanzile, BCE ramane in defazaj cu pietele financiare

Decizia surpriza a Bancii Centrale Europene de a reduce dobanda, dupa multe luni de asteptare, a starnit reactii controversate. In timp ce multi o privesc ca pe o veste buna pentru economia mondiala in general si europeana in special, o alta parte a analistilor critica banca pentru inconsecventa conducerii.

Statisticile publicate in Germania au demonstrat ca Uniunea Europeana nu este imuna la declinul economiei americane. “Necazul” Bancii Centrale Europene (BCE) consta in discutiile privind influenta economiei Statelor Unite asupra evolutiei din zona euro.

Multi observatori, intre care se numara si FMI sau Banca Mondiala, cred ca incetinirea cresterii economice din SUA are un impact consistent asupra Europei, in timp ce membrii Comitetului de Politica Monetara a BCE afirmau, pana de curand, ca economia europeana nu va avea de suferit de pe urma declinului de peste Ocean.

Pana joia trecuta, BCE nu era prea populara in mediile economice datorita indaratniciei sale. Conducerea bancii declara, de cate ori avea ocazia, ca nu o intereseaza cresterea economica atat timp cat inflatia din zona euro ramane in limitele stabilite.

Membrii Comitetului de Politica Monetara au fost aspru criticati pentru aceasta parere, dar cel putin si-au creat o reputatie de inamici ai inflatiei. Chiar daca nu era foarte apreciata de investitori, decizia de a nu reduce ratele dobanzii era macar bine-definita si usor de inteles.

Acum BCE a diminuat costul creditului, dar afirmatiile lui Wim Duisenberg, presedintele institutiei, care pretinde ca noile date privind masa monetara demonstreaza ca inflatia s-a inscris pe un trend descendent, nu sunt convingatoare.

Ba chiar, statisticile publicate la sfarsitul saptamanii trecute arata ca rata inflatiei e in crestere. In Germania, indicele preturilor de consum a atins maximul ultimilor sapte ani. Alte patru state – Spania, Franta, Olanda si Irlanda – au anuntat niveluri ale inflatiei mai mari decat cele estimate.

In total, cele cinci tari aduc 70% din Produsul Intern Brut al zonei euro. Avand in vedere aceste date, analistii spun ca rata inflatiei din luna aprilie a fost de 2,9%, mult mai mult decat cele 2% aflate in obiectivul BCE.

Totusi, liderii bancii declara ca aceste date nu anuleaza previziunile lor, deoarece politica monetara a BCE a fost elaborata pe bazele evolutiei viitoare, nu pe cea actuala a inflatiei.

“Noi am actionat avand in vedere o estimare pe 18 luni, iar aceasta estimare a condus la hotararea de joi”, a declarat Eugenio Domingo Solans, membru al conducerii executive a bancii.

Presedintele bancii centrale a Germaniei (Bundesbank), Ernst Welteke, a spus ca inflatia a crescut din cauza unor factori temporari, cum ar fi preturile produselor alimentare, iar rata anuala a inflatiei se va incadra in obiectivul stabilit.

Pe de alta parte, economistii considera ca asteptarile lor au fost inselate, afirmand ca BCE a vrut doar sa inchida gura celor care au grabit-o sa actioneze.

Inca o data, banca centrala a zonei euro a enervat pietele financiare, trimitand semnale confuze, fara a prezenta argumente solide, anuland astfel toate lucrurile bune facute pana saptamana trecuta.

Indiferent de evolutia economica, acest lucru ar putea insemna ca reducerea ratei de referinta a dobanzii a facut mai mult rau decat bine, conchid analistii consultati de BBC.