Grecia a scăpat pentru moment de faliment datorită unui ajutor financiar de 130 miliarde euro, însă o parte din liderii europeni și chiar finanțatorii internaționali apreciază că posibilitatea ca statul elen să aibă nevoie de un al treilea pachet de bailout este foarte ridicată.
Statele europene s-au angajat să consfințească în constituții austeritatea într-o perioadă în care Europa este amenințată de recesiune, iar pentru a evita o nouă criză financiară BCE a injectat sume enorme în bănci care însă riscă să destabilizeze sistemul.
Europa a ieșit de la terapie intensivă, dar în loc de o convalescență rapidă, riscă să rămână cu boli cronice epuizante. Provocarea pe care Europa o are acum în față este aceea de a evita să se complacă în situația actuală, de a reveni pe creștere economică, dar să reducă în același timp timp datoria și să prevină ca politicile naționale să destrame uniunea monetară, scrie Thomson Reuters.
Summitul UE de săptămâna trecută, în care liderii europeni au semnat pactul fiscal prin care Germania vrea să impună disciplina bugetară în Europa, a fost primul din ultimii doi ani care nu a fost total dominat de “schimburi de focuri” în lupta cu criza datoriilor. “Aceasta nu a fost – ceea ce reprezintă ceva nou – o întâlnire axată pe managementul crizei. A fost o reuniune axată pe creștere”, a declarat președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.
Și de creștere economică au nevoie statele europene, în condițiile în care CE estimează că anul acesta economia UE va stagna, iar cea a zonei euro se va comprima cu 0,3%. De altfel, înrăutățirea perspectivelor economice a determinat deja Spania și Olanda, unul dintre cei mai vocali promoteri ai austerității, să anunțe că nu pot respecta țintele de deficit bugetar, care de altfel sunt mai mari decât cele tolerate de CE.
Grecia este departe de a fi vindecată
În cazul Greciei, un raport al finanțatorilor internaționali UE, BCE și FMI arată că probabilitatea ca statul să revină pe piața internațională a creditului în 2015 este mică, potrivit Le Figaro, care citează Der Spiegel.
În aceste condiții, necesarul de finanțare externă al Greciei pe perioada 2015-2020 ar putea ajunge la 50 mld. euro. Varianta finală a raportului nu conține mențiunile referitoare la piața de finanțare, acestea fiind scoase la cererea Germaniei. Der Spiegel notează că BCE se așteaptă ca Atena să activeze clauzele de acțiune colectivă în cazul programului de schimb de obligațiuni. Aceste acțiuni îi vor permite Greciei să forțeze creditorii privați “recalcitranți” să intre în programul “voluntar” care are ca scop reducerea cu 107 mld. euro a datoriei de 200 mld. euro a investitorilor privați.
Deși agențiile de evaluare financiară au catalogat Grecia ca stat în default din cauza schimbului de obligațiuni, Asociația Internațională pentru Schimburi și Derivate a hotărât că Grecia nu declanșează plata asigurărilor prin contracte CDS pentru obligațiunile statului prin pregătirile recente vizând restructurarea datoriei. Unii analiști consideră că decizia reprezintă cea mai mare fraudă din ultimii ani, potrivit Business Insider. “Mă întreb dacă această hotărâre nu urmărește compromiterea contractelor CDS-urilor ca instrumente financiare. Cine ar mai cumpăra asigurări știind că acestea nu vor fi niciodată plătite”, scrie economistul Barry Ritholz.
Președintele Bundesbank Jens Weidmann a criticat de mai multe ori decizia BCE de a injecta, pentru a doua oară sute de miliarde de euro în sistemul bancar deși cu prima rundă de lichiditate a fost de acord. Weidmann apreciază că sumele uriașe fac ca pe viitor măsuri similare ale BCE să întâlnească opoziția bancherilor conservatori. El critică în special relaxarea condițiilor impuse pentru garanții și a avertizat că băncile centrale din zona euro își asumă riscuri substanțiale, la limita mandatelor lor. Analiștii consideră că banii ieftini puși la dispoziție de BCE erodează structura capitalului băncilor, iar acestea devin mai vulnerabile la noi crize.