Spania și Portugalia sunt ultimele țări care, sub presiunea investitorilor care le cereau prețuri tot mai mari pentru a le cumpăra obligațiunile, au fost nevoite să adopte o serie de măsuri de austeritate dure.
La început a fost Grecia, care pentru a primi cele 110 miliarde de euro puse la dispoziție de UE și FMI a fost nevoită să anunțe măsuri dure de austeritate, de la majorarea TVA și a accizelor la reduceri de salarii și pensii. La scurt timp, pentru a preveni extinderea crizei elene, majoritatea țărilor europene s-au grăbit să taie cheltuielile și să majoreze taxele pentru a-și reduce deficitele bugetare. Germania, cea mai puternică economie de pe continent, a vrut să dea un exemplu și a adoptat un plan prin care cheltuielile bugetare vor fi reduse cu 80 de miliarde de euro în următorii ani.
În vară, și România a fost nevoită să vină cu măsuri de austeritate, dar întârzierea adoptării acestora de către guvern le-a făcut cele mai “amare” din Europa: reducerea salariilor bugetarilor cu 25% și majorarea TVA cu 5%, la 24%.
Măsurile, o surpriză neplăcută pentru europenii obișnuiți cu sisteme de protecție socială foarte generoase, au venit la pachet cu proteste, care de multe ori au paralizat țări, cum a fost cazul Greciei, sau întregi industrii în cazul Franței, unde protestatarii au luat cu asalt rafinăriile.
Și analistul financiar român Dragoș Cabat spune că în spatele reacției violente a europenilor în fața austerității stă “traiul bun” cu care aceștia au fost obișnuiți de către guverne.
“Țările europene nu erau obișnuite să ia măsuri de austeritate. Au, în general, o politică mai degrabă socialistă decât una liberală, le-a fost greu să ia măsuri dure, de aceea ritmul de absorbție este lent”, spune Cabat.
Pentru a calma turbulențele de pe piețe, Uniunea Europeană a instituit un fond de urgență de 750 de miliarde de euro pentru a fi folosit de economiile cu probleme în cazul în care vor apărea derapaje, însă banii nu au stat mult în seifurile Bruxellesului. Clienții au început să apară în numai câteva luni pentru că investitorii au marginalizat Irlanda pe piețele financiare, iar Dublinul a fost nevoit să accepte, după refuzuri repetate, un împrumut de 85 de miliarde de euro de la FMI și UE pentru a-și face ordine în sectorul bancar.
Unele voci susțin că măsurile de austeritate limitează capacitatea economiilor europene de a susține creștere economică și că statele ar fi trebuit să continue să pompeze bani în economie pentru a relansa creșterea economică, însă niciun șef de stat sau de guvern nu a îndrăznit să meargă pe o astfel de cale.
Dragoș Cabat precizează că limitarea creșterii economice depinde de durata austerității și că strângerea curelei va pune în ordine finanțele publice ale continentului.
“Depinde de durata acestora, dar măsurile de austeritate vor pune în ordine finanțele publice ale statelor europene. Toate țările trebuie să își ajusteze deficitele”, spune Cabat.
În România, guvernul a venit prea târziu cu măsurile de austeritate
Analistul financiar Dragoș Cabat consideră că măsurile luate de executivul de la București sunt bune, însă au fost luate târziu. “Măsurile luate sunt bune, cele din ultimele luni sunt foarte bune, însă au fost luate târziu. Acestea trebuie compensate cu măsuri de stimulare economică a mediului privat, a IMM-urilor și proiecte de investiții publice”, crede analistul român. Într-un interviu acordat recent cotidianului britanic Financial Times, președintele României Traian Băsescu a justificat setul de măsuri anticriză luate de autorități. Întrebat dacă se teme că mișcările sindicale s-ar putea reaprinde, președintele Băsescu declara că măsurile luate de autorități sunt foarte dure și că populația le acceptă foarte greu, însă consideră că vârful turbulențelor a fost atins în luna octombrie și că sunt puține șanse ca acestea să se reaprindă. “Am supraviețuit, continuăm măsurile, nu mă aștept la mișcări sociale în următoarele luni, chiar dacă populația nu este mulțumită de măsurile pe care le luăm. Am introdus impozitarea pensiilor de peste 740 de lei cu 5,5% pentru a susține sistemul de sănătate. Lista măsurilor pe care le-am luat este foarte lungă: reducerea salariilor din sistemul public cu 25%, eliminarea stimulentelor, reducerea cu 15% a banilor alocați protecției sociale, înghețarea pensiilor. Guvernul a ținut sub control costurile din administrația publică, iar 80.000 de bugetari au fost nevoiți să părăsească sistemul public. Am majorat cu 5% cota TVA, am mărit baza de impozitare și am introdus taxe pentru proprietatea intelectuală. Am majorat accizele pentru alcool și țigări, am eliminat al 13-lea salariu și am introdus o lege pentru responsabilitatea fiscală. Anul viitor vom continua reducerile de personal din sistemul public”, preciza Traian Băsescu în cotidianul britanic.