Tensiunea din jurul întâlnirii celor mai importanți lideri politici europeni s-a resimțit pe piețe, unde investitorii au așteptat cu sufletul la gură soluția cu ajutorul căreia Europa va scoate Grecia de sub muntele de datorii sub care se află.
Printre măsurile cu care UE încearcă să scoată Grecia la mal se numără majorarea perioadei de rambursare a creditelor primite prin intermediul fondului de urgență EFSF de la 7 ani și jumătate la minimum 15 ani, reducerea dobânzilor creditelor până la 3,5% și implicarea sectorului privat prin răscumpărarea de obligațiuni și înlocuirea celor existente cu unele noi. De condițiile care sunt aplicate Greciei vor avea parte și Irlanda și Portugalia, conform formei provizorii a documentului care a concluzionat summitul de la Bruxelles.Fondul EFSF va putea fi folosit pentru a acorda linii de credit de tip preventiv țărilor care au nevoie de împrumuturi, va finanța recapitalizarea instituțiilor financiare prin intermediul creditelor acordate guvernelor, chiar și în cazul țărilor care nu fac parte din program și va putea cumpăra obligațiuni de pe piețele secundare dacă BCE consideră necesar acest lucru.
Summitul de la Bruxelles a fost precedat de o întâlnire maraton a cancelarului german Angela Merkel cu președintele francez Nicolas Sarkozy, reprezentanții celor mai mari economii ale Europei și cei mai mari contribuabili la tot ceea ce înseamnă bail-out (ajutor financiar extern) pe continent.
Riscul tot mai mare ca problemele Greciei să
contamineze alte state din zona euro a fost evidențiat de faptul că
Polonia, țară care nu folosește moneda euro, s-a împrumutat la o
dobândă mai mică decât Spania.
Guvernul de la Varșovia a vândut obligațiuni cu scadența la zece ani în valoare de 3 miliarde de zloți (750 milioane de euro) la un randament mediu de 5,803%, față de 5,896% în cazul titlurilor spaniole cu aceeași maturitate.
Extinderea crizei către Italia și Spania, ale căror costuri de finanțare au crescut până la maxime istorice în ultimele săptămâni, i-a forțat pe politicienii europeni să vină cât mai repede cu o soluție drastică pentru criza care afectează continentul de mai bine de un an pentru că cele două țări au fiecare economii de peste 1.000 mld. euro, adică mai mari decât PIB-urile adunate ale celor trei țări care au necesitat susținere financiară externă până acum: Grecia, Irlanda și Portugalia.
La cererea Germaniei, Europa a căutat să implice și sectorul privat în cel de-al doilea bailout al Greciei, dar toate planurile au fost date peste cap de agențiile de rating americane, care au spus că vor acorda rating de default statului elen dacă investitorii privați vor fi “forțați” să piardă bani, chiar dacă implicarea acestora va fi ascunsă în spatele termenului “voluntar”. Agenția Standard & Poor’s a acordat deja Greciei cel mai redus rating din lume, CCC, mai slab decât al unor țări precum Gabon sau Uganda.