Creditorii austrieci, care au devenit unele dintre cele mai profitabile instituții de creditare de pe continent după ce s-au extins la est de Dunăre la începutul anilor ’90, reflectă în prezent problemele economice pe care Europa de Est le întâmpină, pe măsură ce încearcă să își revină din recesiune, mai scrie cotidianul american.
O parte din creditele pe care băncile austriece le-au acordat țărilor din această regiune se transformă în continuare în active toxice, chiar dacă într-un ritm mai moderat decât o făceau în urmă cu câteva luni. Profiturile rămân și ele mici, și chiar și băncile cu o situație ceva mai sănătoasă, așa cum sunt Erste sau Raiffeisen, s-ar putea confrunta în următorii ani cu incertitudini și creștere anemică.
Contextul în care operează acum băncile austriece este vizibil mai favorabil decât era în 2009, când Europa de Vest se confrunta cu un declin financiar cauzat de datoriile excesive în valută, care au devenit aproape imposibil de rambursat odată ce monedele din Est au cunoscut o depreciere puternică. Unii analiști au spus că recesiunea de anul trecut ar fi putut “rivaliza”, din punctul de vedere al dimensiunii, cu criza financiară ce a lovit Asia la finalul anilor ’90. Dezastrul financiar a fost evitat numai după ce Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană au pus la punct pachete de ajutor pentru Ungaria, România și Letonia, iar băncile străine au promis să nu se retragă de pe aceste piețe.
Riscurile rămân în continuare ridicate
Însă, așa cum a avertizat banca centrală austriacă la sfârșitul săptămânii trecute, multe bănci își datorează creșterea profiturilor în anul 2010 sprijinului venit din partea băncii centrale și rezultatelor din tranzacții, și nu îmbunătățirii portofoliului de credite.
“Riscurile în regiune vor rămâne ridicate, având în vedere că măsurile internaționale de sprijinire ar putea fi retrase”, a avertizat banca centrală austriacă.
“Încă vor mai fi vești proaste pentru sectorul bancar din Europa de Est”, a spus Marie Diron, analist pentru firma de consultanță Ernst & Young. Acest lucru înseamnă “vești proaste și pentru Europa de Vest, întrucât băncile, în special cele austriece, au o expunere mare pe Europa de Est”, a adăugat Diron.
Poveste de succes la timpul trecut
Expansiunea băncilor austriece către estul continentului a fost una dintre cele mai reprezentative povești de succes din perioada postcomunistă. Viena a devenit astfel un adevărat centru financiar pentru regiune.
Economiile estice au oferit la acea vreme rate de creștere superioare celor din Vest. Piețele bancare din fostele state comuniste erau ospitaliere, pline de clienți care nu mai avuseseră acces la credite până atunci și care erau dornici să-și cumpere mașini și locuințe.
Astăzi, grupul Erste deține cele mai mari bănci din Cehia, Slovacia și România. Pe de altă parte, Raiffeisen a fost un pionier în aducerea serviciilor moderne pe piețe mai riscante, așa cum sunt Serbia, Kosovo și Albania.
În 2009, profitul băncilor austriece în Europa de Est practic s-a înjumătățit, până la 1,8 mld. euro, potrivit băncii centrale a Austriei. Creditorii austrieci au fost nevoiți să dubleze provizioanele, până la 11 mld. euro. Majoritatea problemelor au escaladat pe fondul creditării excesive în euro și franci elvețieni.
“Spargerea fenomenului de tip bubble în sectorul creditării va dura câțiva ani. Nu există o cale mai puțin dureroasă”, potrivit lui Diron.
Cele mai mari trei bănci austriece – Bank Austria, Erste și Raiffeisen -, prezente și în România de altfel, sunt încă profitabile, dar au fost nevoite să pună deoparte sume mai mari de bani pentru a acoperi împrumuturile neperformante.
Raiffeisen International, spre exemplu, anunța la finalul primului trimestru al anului că 10% dintre creditele pe care le-a acordat sunt neperformante.