Europa elitelor vs. Europa popoarelor

Votul negativ dat Constitutiei Europene in Franta si Olanda reprezinta o lovitura dura data proiectului european, inclusiv in privinta pozitionarii Romåniei. Este o realitate pe care trebuie sa o recunoastem pentru a ne putea corecta si adapta la timp traseul european.

Inainte de toate, este foarte important sa lamurim cåteva chestiuni de fond legate de ceea ce se intåmpla zilele acestea in Europa. Votul nu a vizat neaparat textul Constitutiei Europene, ci mai degraba un anumit context politic, economic si social din aceste tari. a??Non-ula?? francezilor si a??Nee-ula?? olandezilor reprezinta in primul rånd sanctiuni date somajului galopant, cresterii economice precare din tarile lor. Acest lucru deschide posibilitatea ca din extrema stånga påna la populisti si xenofobi sa-si dea conjunctural måna si sa foloseasca votul asupra Constitutiei drept pretext pentru redeschiderea dosarelor legate de extindere, imigratie, delocalizarea intreprinderilor in noile state membre din Est.

Deocamdata, pericolul este diminuat de vointa guvernelor si mai ales a Parlamentului European si a Comisiei Europene care au facut apel la continuarea ratificarii tratatelor de aderare in cele 25 de State Membre. Europa nu are insa motive sa fie optimista. Amånarea referendumului din Marea Britanie asupra Constitutiei Europene reprezinta semnalul pentru a??punerea in congelatora?? a tratatului constitutional. Practic, in acest moment putem spune ca textul actual al Constitutiei Europene a devenit produs depasit de evenimente. In tot acest cadru trebuie avuta in vedere si complicarea contextului politic european. Påna in 2007, Franta, Germania si Italia vor avea noi alegeri. In concluzie, votul negativ din Franta si Olanda a consemnat un moment istoric prin greutatea pe care a oferit-o consultarii populare. De acum incolo, Europa elitelor conceputa dupa razboi si dirijata in cabinetele birocratilor de la Bruxelles va ceda teren Europei popoarelor, cu avantajele legitimitatii si riscurile populismelor si extremismelor, inclusiv la noi, in Romånia.

Votul asupra Constitutiei are implicatii si asupra noastra din cauza tentatiei anumitor voci de a propune redeschiderea dosarului extinderii, inclusiv a pachetului financiar negociat cu Romånia si Bulgaria. Pactul de Stabilitate si Crestere, perspectiva financiara 2007-2013, guvernanta economica, continuarea extinderii cu Turcia vor fi, inevitabil, puse in discutie.

Actuala putere de la Bucuresti trebuie sa inteleaga un lucru foarte simplu. Dupa votul din Franta si Olanda totul se discuta pentru ca extinderea nu se va mai face mecanic, pur juridic asa cum crede premierul Tariceanu, ci in baza unei dezbateri politice si publice consistente. Parlamentele celor 25 de State Membre se vor gåndi de zece ori la consecintele politice interne inainte de a ratifica tratatele de aderare ale Romåniei si Bulgariei. Prin urmare, Traian Basescu, ca un presedinte responsabil de tara candidata ar trebui sa se gåndeasca si el de zece ori inainte de a declara nonsalant ca votul din Franta nu are nici o legatura cu extinderea. Cetatenii Romåniei, cei 71% care sprijina aderarea la Uniunea Europeana, trebuie sa stie ca, de acum incolo, Romånia are nevoie de un parcurs de nota 10, precum Nadia Comaneci, daca vrea sa fie sigura de integrare la 1 ianuarie 2007.

Pregatirea tarii noastre nu va mai fi decontata doar din punctul de vedere al criteriilor de aderare, ci si al conduitei noastre politice interne si externe generale. Orice problema, cåt de mica, va fi folosita ca pretext pentru redeschiderea dosarului Romåniei. Iar ocazii pentru invocarea unei amånari vor fi multe. Dupa raportul Comisiei Europene din toamna, vom mai avea un raport intermediar la jumatatea anului viitor cånd Comisia si Parlamentul European se vor pronunta, pe fond, pentru data aderarii Romåniei si Bulgariei.

In calitate de principal partid de opozitie si dedicat total proiectului european, PSD va fi un cenzor exigent care va monitoriza la sånge actiunile guvernului in planul integrarii si conduita politica generala a puterii. Am propus primului-ministru un pact de colaborare pre si postaderare, precum si crearea unui consiliu consultativ la nivel de experti din intreg spectrul politic pentru monitorizarea si optimizarea procesului de aderare. Oferta noastra nu exclude insa critica dura a puterii, atunci cånd isi uita misiunea. Guvernul trebuie sa stie ca daca adoarme, noi il vom trezi, iar daca pleaca in vacanta, noi il vom chema la treaba.

Mi-am intitulat articolul Europa elitelor vs. Europa popoarelor pentru a sublinia o stare de lucruri in Uniunea Europeana, dar si pentru a da un nou semnal de alarma. Un efort de pregatire interna fara precedent trebuie dublat de o ofensiva politico-diplomatica si de o promovare pe masura. Popoarele si elitele europene sunt nervoase, iar Romånia poate deveni un paratraznet ideal pentru evacuarea energiei negative acumulate in sistem.

In acest timp, jocul politic intern continua frenetic. Discutam despre orice, de la alegeri anticipate la esecul calificarii la Cupa Mondiala in Germania, de la axa cu Washingtonul si Londra la aventuri strategice in Marea Neagra, numai de miza esentiala a tarii, nu. Iar miza fundamentala este Europa. Iar daca elita politica autohtona nu intelege, publicul romån nu ne va ierta. Ca in Europa.

* Mircea Geoana este presedintele PSD, ministru de externe intre 2000-2004