Guvernele din zona euro au ajuns la un acord de principiu pentru un nou pachet de ajutor destinat Greciei care implică și participarea creditorilor din sectorul privat.

Acestora li se va cere înlocuirea unor datorii de aproape 30 de miliarde euro care ajung curând la scadență cu datorii cu ter­mene de maturitate mai lungi, potrivit unor oficiali din zona euro. Procesul rostogolirii creanțelor ar putea începe cel mai devreme în iulie, după ce miniștrii de finanțe aprobă noul program la summitul de pe 20 iunie, scrie The Wall Street Journal.

Guvernele vor acorda Greciei noi împrumuturi prin intermediul Fondului Europen de Stabilitate Financiară, fondul de salvare al zonei euro. Finanțarea va veni, probabil, sub condiția ca băncile, fondurile de pensii și alți investitori care dețin obligațiuni elene să accepte să le schimbe cu datorii cu termene de scadență mai mari pentru a ajuta la acoperirea deficiențelor bugetare ale Greciei în următorii trei ani.

“Investitorii privați vor avea stimulente puternice pentru a participa deoarece, dacă nu o fac, se va intra în incapacitate de plată”, a spus un oficial.

Noua finanțare va fi condiționată, de asemenea, de noi măsuri pe care Atena va trebui să le implementeze, precum reduceri suplimentare de cheltuieli și accelerarea vânzării unor active de stat de 50 de miliarde de euro.

“Mă aștept ca membrii zonei euro să se înțeleagă asupra unor finanțări adiționale pentru Grecia sub condiții stricte. Aceste condiții aduc și implicarea voluntară a sectorului privat”, a declarat șeful Euro­group Jean-Claude Juncker, citat de Bloom­berg.

Grecia a fost salvată de la faliment anul trecut cu 110 miliarde de euro primite de la UE și FMI, iar părțile implicate sperau atunci că Atena să va putea reîntoarce pe piețele financiare în 2012. Acest pachet, însoțit de o cură severă de austeritate, nu a reușit să repună pe picioare finanțele statului, iar costurile de finanțare au crescut semnificativ. În acest context, accesarea piețelor este imposibilă la termenul prevăzut. În februarie, UE și FMI au estimat că Grecia va avea nevoie de finanțare de 44 de miliarde euro începând cu 2012 și până în prima jumătate din 2013.

Guvernele zonei euro speră, de asemenea, ca BCE să încurajeze oferta de schimb prin acceptarea noilor obligațiuni elene ca garanții pentru împrumuturi, dar refuzându-le pe cele vechi.

BCE s-a opus unor măsuri mai drastice pentru a forța creditorii privați să finanțeze Grecia începând cu 2012. Procesul de înlocuire a datoriilor avut în vedere de oficiali nu va modifica înțelegerile refe­ritoare la obligațiunile existente. “Dacă toate guvernele acceptă, va fi dificil pentru BCE să nu accepte și ea”, a afirmat un alt oficial.

Noile obligațiuni nu vor primi, probabil, statut preferențial. Scadența acestora urmează a fi stabilită, dar sursele consideră că aceasta ar putea fi de 3 ani și jumătate – 7 ani. Cuponul, care nici el nu a fost stabilit, se va apropia probabil de dobânda cerută de guvernele din zona euro pentru finanțare de la fondul de salvare.

Oferta de schimb îi va viza pe toți deținătorii de obligațiuni grecești, nu doar băncile elene.

În plus, Atena va primi în iulie a cincea tranșă, de 12 miliarde de euro, a îm­prumutului primit anul trecut, chiar dacă guvernul nu a reușit să atingă țintele bugetare stabilite.

Premierul elen George Papandreou a acceptat măsuri adiționare de austeritate și vânzări de active de stat pentru a asigura primirea tranșei și îndeplinirea condițiilor pentru obținerea unui nou pachet de salvare.

El a acceptat reduceri “semnificative” ale personalului din sectorul public și înființarea unei agenții care să coordoneze vânzarea accelerată a proprietăților de stat.


Bursele au scăzut, euro s-a apreciat

Moneda euro a înregistrat săptămâna trecută cea mai puternică apreciere săptămânală din ultimele patru luni în raport cu dolarul, după ce liderii europeni și-au intensificat eforturile de a ajuta Grecia.

Euro a urcat cu 2,2%, la 1,4635 dolari, de la 1,4319 dolari pe 27 mai, atingând maximul de după 14 ianuarie, de 1,4643 dolari, scrie Bloomberg. Dolarul s-a depreciat cu 6,5% de la începutul anului, în raport cu un coș de 9 valute importante, cel mai mare declin din acest grup. Euro, în schimb, a avansat cu 3,2%.

Pe burse, indicele Stoxx 600, al acțiunilor de pe bursele europene, a pierdut 1,9% din valoare săptămâna trecută, cea mai mare scădere după 18 martie, și 3,6% în ultimele cinci săptămâni din cauza speculațiilor că Grecia ar putea intra în default.