Europa, in criza constitutionala

Criza din sanul Conventiei constitutionale, institutie insarcinata cu elaborarea Constitutiei Europei, a atins punctul culminant.
Premierul francez Pierre Raffarin a trebuit sa admita, miercuri, ca Europa trece printr-o noua criza din cauza proiectului noii Constitutii. Un numar de 18 tari resping proiectul elaborat sub tutela presedintelui Conventiei Constitutionale, Valery Giscard d’Estaing si publicat in urma cu 2 saptamani. Presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi a adus si el critici dure proiectului, afirmand ca, daca el va deveni legea fundamentala a UE, “va bloca Europa”. In aceste conditii, d’Estaing a amenintat cu retragerea proiectului care si-a castigat, deja, porecla de “Penelopa”. Acesta ar urma sa fie prezentat, in forma sa finala, la summitul UE de la Salonic din 21 iunie.
Dupa ce a reusit sa invinga opozitia Marii Britanii, prin renuntarea, in articolul 1 al viitoarei Constitutii, la cuvantul “federal”, d’Estaing se vede confruntat cu opozitia a mai bine de jumatate de tari membre sau viitoare membre ale UE. 18 state critica reducerea  numarului de comisari ai Comisiei Europeane (CE) si cer respectarea Tratatului de la Nisa (decembrie 2000) care stabileste arhitectura UE, largita la 27 de state. Potrivit acestui Tratat, fiecare tara membra a UE are dreptul la un comisar in Comisia Europeana. Proiectul lui d’Estaing prevede reducerea numarului comisarilor la 15 – Germania, Marea Britanie, Franta si Italia numesc cate un comisar, iar celelalte state isi impart cate un mandat – lucru care a revoltat tarile mici.  Votul in Consiliul sefilor de state este un alt subiect de cearta. Potrivit Tratatului de la Nisa, numarul de voturi in Consiliu este proportional cu numarul de locuitori ai unei tari.  Propunerea lui d’Estaing prevede ca, in problemele interne ale UE deciziile se iau cu majoritate calificata iar in cazul deciziilor de politica externa, cu unanimitate (decizie adoptata la presiunea Frantei si Marii Britanii). Varful de lance impotriva proiectului lui d’Estaing este Spania, tara cu o populatie mare dar fara influenta pe Continent. Spaniei i s-a alaturat Polonia si mai multe tari mici si mijlocii si, de notat, Bulgaria. Romania nu si-a precizat, oficial, pozitia. Pentru a putea respecta termenul convenit (20 iunie) d’Estaing a trebuit sa faca multe compromisuri, lucru criticat dur de Romano Prodi, care a afirmat ca proiectul nu reuseste sa rezolve problemele create de Tratatul de la Nisa si “ameninta sa paralizeze Europa”. Aseara cei 105 membri ai Conventiei s-au reunit pentru a incerca sa depaseasca bocajul. La Bruxelles domneste un sentiment de panica, pentru ca, daca Conventia nu va reusi sa prezinte proiectul la Salonic, va fi inca o dovada ca orgoliile europenilor sunt mai presus de ratiune, ca UE este incapabila sa se reformeze si, in consecinta, functionarea Uniunii largire ar putea fi blocata.
Senatul italian a aprobat, miercuri, un proiect de lege care suspenda orice urmarire judiciara impotriva primilor cinci demnirari italieni, pe durata mandatului lor.Textul permite inghetarea procesului in care premierul Silvio Berlusconi este acuzat de coruperea unor magistrati. Italia preia, la 1 iulie, presedintia UE, iar situatia lui Berlusconi ar putea afecta si imaginea Uniunii. Din acest motiv, opozitia ii cere sefului Guvernului – care va deveni, automat, seful UE – sa se retraga pana la, sfarsitul presedintiei italiene a Uniunii. iulian.anghel@zf.ro