Europa nu este un dar, este o responsabilitate, iar pentru a fi cetățean european trebuie să-ți asumi responsabilitatea reformelor, o responsabilitate bugetară și una socială și a venit timpul ca pacea europeană, prosperitatea și siguranța din Europa să nu mai fie privite ca bunuri date, spune într-un interviu acordat EurActiv Dalia Grybauskaitė, președintele Lituaniei, care anul viitor va transmite Greciei președinția UE.
Lituania, o țară cu 3,2 milioane de locuitori, a intrat în UE în 2004 și și-a asumat pe 1 iulie președinția Consiliului European. Mandatul și l-a început cu un număr uriaș de dosare și proiecte legislative dificile.
Președinția s-a lovit atât de sfârșitul unui ciclu politic și instituțional cât și de adoptarea bugetului pe termen lung al UE pentru care a fost nevoie de 74 de acte legislative.
“Un volum mare de muncă a fost împins în președinția noastră deoarece următoarea va trebui să fie pregătită pentru alegerile UE”, a spus Grybauskaitė, amintind că volumul de muncă a fost de două ori și jumătate mai mare decât în mod normal.
“Dar am reușit. Am promovat 61 din cele 74 de acte legislative astfel încât bugetul UE va deveni operațional de anul viitor”, a spus președintele.
Multe dosare sunt moștenite de la președințiile trecute: directiva tutunului, despre agricultură sau reguli privind emisiile de CO2. Și legat de acestea s-a ajuns la acorduri. Însă cea mai mare realizare este, de departe, uniunea bancară.
“În ultimii doi ani am creat mai multe instrumente prin care să luptăm cu criza, dar uniunea bancară este elementul de efect al arhitecturii. Este importantă pentru revenirea economică și pentru stabilitatea financiară a Europei”, a explicat Grybauskaitė.
Deși criticii spun legat de compromis că este imperfect sau că este prea complicat pentru a putea funcționa eficient, președintele notează succesul în a ajunge la o înțelegere în privința unei chestiuni “foarte” suverane cum este lichidarea unei bănci.
“Mecanismul unic de lichidare a fost propus în septembrie și în trei luni am avut un acord. Nu am mai lucrat niciodată cu o astfel de viteză.”
Legat de refuzul Ucrainei de a semna acordul de asociere cu UE, Grybauskaitė argumentează că deznodământul nu este un eșec, ci un semnal de trezire pentru liderii UE și pentru cetățenii ucraineni.
“Conducerea politică din Ucraina a demonstrat că nu este fidelă Europei și că nu înțelege ce-i poate aduce țării un viitor în Europa”, a spus președintele.
Iar protestele din Kiev demonstrează că ucrainenii s-au trezit. “Ei și-au luat în propriile mâni viitorul propriilor vieți și al propriilor copii. Acum Ucraina și ucrainenii pot alege să vină spre Europa și viteza pe care o vor.”
De asemenea, refuzul Ucrainei a adus în prim plan efectele pozitive ale extinderii UE, a insistat Grybauskaitė.
“Comparați PIB-ul per capita al Poloniei și Lituaniei cu cel al Ucrainei. Sunt diferențe uriașe. Acum 20 de ani eram la același nivel cu Ucraina, iar acum nici nu ne putem compara din punct de vedere al dezvoltării economice, al drepturilor omului, bazei legale sau modernizării. Totul este diferit”, a mai spus președintele.