Aproximativ 75% din diferentele de dezvoltare economica intre Statele Unite si grupul celor trei mari puteri europene (Germania, Franta si Italia), diferente favorabile americanilor, se datoreaza gradului diferit de implementare si utilizare a tehnologiilor informatice (IT), releva un studiu recent realizat de The Economist.

Diferenta dintre rata PIB / cap de locuitor intre SUA si cele trei mari puteri europene a fost calculata de expertii The Economist la 0,52%, in perioada 1995-2002. Aproape trei sferturi din aceasta, adica 0,4%, provine din dificultatile europenilor de a face uz in mod eficient de avantajele tehnologiilor moderne. “Batranul continent” nu va reusi sa recupereze handicapul daca nu va acorda o mult mai mare atentie unor domenii precum dezvoltarea abilitatilor native ale informaticienilor, inovatie si competitivitate a pietei IT, se arata in studiul publicatiei britanice.


Tarile performere din Europa sunt statele scandinave si Irlanda, care reusesc sa foloseasca tehnologia informatiei la un nivel de eficienta comparabil cu Statele Unite, mai ales in ceea ce priveste generarea de productivitate a muncii in sectoarele economice care tin direct de IT. Marea Britanie mai are putin de lucru pana sa ajunga din urma statele nordice si Irlanda in ceea ce priveste productivitatea, dar dezvoltarea solida a sectorului IT si un mediu de afaceri sanatos sunt tot atatea motive pentru optimism, in viitor, sunt de parere cei de la The Economist. Performantele celorlalte tari europene sunt destul de diferite, cu Olanda si Austria care obtin rezultate bune in unele domenii, in timp ce statele din sud-estul Europei sunt cele mai slab dezvoltate din punctul de vedere al tehnologiei informatiei, comenteaza publicatia The Economist.




Pe ce s-au bazat?


Studiul The Economist a fost realizat pe trei directii de cercetare. Mai intai, a fost analizat impactul industriei IT asupra dezvoltarii economice, pe baza studierii modelului a 60 de tari, incluzand aici cifrele si clasamentele detinute de departamentul The Economist Intelligence Unit.


In al doilea rand, a fost realizat un sondaj de opinie in randul a 100 de manageri cu rol executiv in conducerea a diferite companii, asupra dificultatilor de natura comerciala intalnite de acestia in incercarea de a genera productivitate si crestere economica utilizand IT-ul. Participantii la sondaj provin din organizatii mici si mari care activeaza in 18 sectoare economice diferite.


In cele din urma, analistii britanici au realizat interviuri cu un mare numar de politicieni, lideri din domeniul afacerilor si figuri importante din lumea academica europeana, toti acestia activand, intr-un fel sau altul, in domeniul economic.




Romania, asa cum ne asteptam


Romania si Bulgaria sunt printre ultimele locuri in clasamentul celor de la The Economist in ceea ce priveste dezvoltarea sectorului IT, precum si a factorilor ce favorizeaza aceasta dezvoltare. Numai Ucraina si Rusia au obtinut punctaje mai slabe, in timp ce grupul noilor membre ale Uniunii Europene (printre care Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia) a pus deja o distanta destul de mare intre ele si tandemul viitoarelor membre ale UE, Romania si Bulgaria.


Clasamentul, intitulat “Matricea dezvoltarii sectorului IT” (vezi graficul), a fost realizat luand in considerare doua tipuri de valori, cele care tin de infrastructura (rata de penetrare a computerelor si a accesului la Internet, rata de penetrare a telefoniei mobile) si cele care tin de asa numitii “factori calitativi”. Acestia sunt cei care influenteaza modul in care este utilizata infrastructura: viteza conexiunilor la Internet, nivelul de dezvoltare al afacerilor online si al e-commerce-ului, securitatea infrastructurii IT, suportul oferit de guverne in dezvoltarea sectorului IT, nivelul de pregatire al personalului si calitatea serviciilor.


Tarile cu cele mai bune performante sunt pozitionate in coltul din dreapta sus al graficului. Luand in calcul ambele axe (infrastructura si “factorii calitativi”), cele mai bine clasate state europene sunt tarile nordice si Marea Britanie. Cand vine vorba de calitatea infrastructurii IT, Statele Unite sunt liderul, dar americanii sunt depasiti de Suedia, Danemarca si Finlanda in ceea ce priveste factorii calitativi, cei care favorizeaza utilizarea eficienta a infrastructurii.


Cateva tari, printre care Austria, Elvetia si Olanda, par sa fie gata sa se alature grupului fruntas, insa mai au de depasit unele slabiciuni. Olanda, de exemplu, desi are o infrastructura bine dezvoltata si un mediu de afaceri competitiv, trebuie sa isi imbunatateasca sistemele de educatie si training in IT. Franta si tarile sudice par sa fie putin in urma in privinta starii infrastructurii, insa cele mai slabe continua sa fie tarile din centrul si estul Europei, arata studiul The Economist.




Ce e de facut


Decalajele de productivitate intre SUA si Europa provin, in parte, din diferentele in aplicarea eficienta a solutiilor IT in economie. Majoritatea tarilor europene nu au dat suficienta atentie unui numar de factori calitativi care influenteaza decisiv modul in care este folosita infrastructura tehnologica existenta. In mod alarmant, scrie The Economist, o treime dintre companiile care au raspuns intrebarilor analistilor au recunoscut ca 50% sau mai mult dintre proiectele IT demarate nu ajung sa indeplineasca obiectivele initiale. De aceea, dificultatile care apar in conducerea organizatiilor si in luarea deciziilor sunt cea mai mare piedica pentru dezvoltarea economica in Europa.


Managerii europeni au inca destule probleme in a recunoaste oportunitatile de dezvoltare folosind tehnologia informatiei, sunt de parere expertii celor de la The Economist. De asemenea, o problema serioasa este lipsa unei “culturi a inovatiei” comparabile cu cea americana. Cu alte cuvinte, managerii europeni nu sunt dispusi sa isi asume riscuri sau sa investeasca in cercetare si dezvoltare la acelasi nivel cu colegii lor din SUA.


Solutiile gasite de autorii studiului pentru rezolvarea acestor probleme releva mai multe modalitati de atac, realizabile atat de politicienii care lucreaza in domeniul legislativ cat si de managementul companiilor din diverse sectoare de activitate.


In primul rand, abilitatile personalului care activeaza in IT trebuie dezvoltate prin orice metoda. Este vorba atat de manageri, care trebuie sa fie ajutati sa inteleaga mai bine avantajele IT-ului in lumea afacerilor, cat si de personalul calificat, care poate fi ajutat sa isi imbunatateasca continuu nivelul de pregatire de specialitate, atat prin cursuri de instruire cat si prin modificarea programei educationale in institutiile de invatamant.


Apoi, trebuie sustinuta inovatia. Legiuitorii trebuie sa aiba in vedere crearea unei culturi antreprenoriale in tarile europene prin simplificarea procedurii de infiintare de noi firme si prin sustinerea acelor companii care sunt dispuse sa isi asume riscuri (spre exemplu, o masura in acest sens ar fi “indulcirea” sanctiunilor aplicate in caz de faliment). In acelasi timp, managerii au responsabilitatea de a promova si rasplati inovatia in cadrul companiilor lor, spun autorii studiului.


Un domeniu sensibil, identificat de The Economist ca fiind critic in dezvoltarea viitoare a infrastructurii IT, este concurenta. Guvernele europene trebuie sa continue sa elimine barierele care stau in calea concurentei libere pe piata IT, aceasta fiind o masura importanta mai ales pentru crearea unei infrastructuri de acces broadband la Internet (conexiuni de mare viteza).


Rolul guvernelor nu se opreste insa la asigurarea unei competitii corecte. Autoritatile au datoria de a asigura si un nivel superior al aplicabilitatii tehnologiei in sectorul public. Astfel, guvernul trebuie sa fie preotul ideal, care pune in practica ceea ce predica. In mod special, oficialii pot sa stimuleze cererea de servicii IT (si sa maximizeze astfel efectele benefice ale acestora) daca au initiativa de a migra serviciile publice catre Internet (e-government). Guvernele pot, in acelasi timp, sa recompenseze initiativa firmelor orientate catre IT, alegand cu preferinta serviciile oferite de acestea, pentru a reduce costurile si a obtine rezultate mai eficiente.


Nu in ultimul rand, revigorarea cercetarii si a dezvoltarii (R&D) va fi un factor decisiv pentru economia europeana a urmatorilor ani. Centrele R&D din Europa ar trebui sa poata concura cu cele existente in prezent in Statele Unite, iar acest lucru poate fi sustinut de investitii in cercetare si in mediul academic, inclusiv investitii provenite de la bugetul public.


Autorii studiului au ajuns la concluzia ca tehnologia aduce progres economic, insa numai dupa ce IT-ul a atins un punct critic de dezvoltare. Astfel, tarile cu niveluri ridicate de penetrare a telefoniei mobile si a Internetului s-au clasat foarte bine in ceea ce priveste aportul IT-ului la cresterea productivitatii economice. In contrast, impactul adus de tehnologie la sporirea PIB-ului pe cap de locuitor a fost nesemnificativ, si in unele cazuri chiar negativ, in cazul catorva state aflate in curs de dezvoltare.
mihai.musatoiu@zf.ro