Premierul ceh Petr Necas a avertizat că pactul fiscal european ar putea crea “tensiuni politice artificiale” în UE. “Suntem deza­măgiți, va fi un summit special al zonei euro fără participarea permanentă a țărilor din afara uniunii monetare. Din punctul nostru de vedere, aceasta va crea tensiuni politice artificiale, un fel de diviziuni între blocul celor 17 țări euro și celelalte 10 state ale UE”, a afirmat Necas pentru Financial Times. El a menționat că este nemulțumit că pactul fiscal nu include mecanisme care să forțeze statele să-și țină sub control datoriile, nu doar deficitele bugetare.

În Spania, guvernul condus de premierul Mariano Rajoy a revenit asupra promisiunilor făcute Comisiei Europene pentru reducerea deficitului bugetar. Rajoy a anunțat că pregătește un proiect de buget pentru anul acesta în care deficitul este redus la 5,8% din PIB, față de 4,4% din PIB cât s-a stabilit inițial. Modificarea, care are una dintre cauze deteriorarea rapidă a economiei, vine după ce la începutul săptămânii guvernul a anunțat un deficit de 8,5% din PIB pentru anul trecut, ținta fiind de 6%, potrivit The Wall Street Journal.

O surpriză pentru comunitatea europeană vine din partea Olandei, care a anunțat că deficitul bugetar va depăși din nou, în 2013, pragul tolerat de zona euro. Liderii europeni au dat însă dovadă de puțină simpatie în privința problemelor Spaniei și Olandei.

“Spania trebuie să respecte țintele ce i-au fost date”, a afirmat șeful Eurogroup Jean-Claude Juncker. Olanda s-a aflat până nu demult printre cei mai agresivi promo­vatori ai disciplinei bugetare, alături de Germania.

FMI, creditorul internațional implicat în bailout-urile Portugaliei, Greciei și Irlandei, i-a cerut Europei să ajute Irlanda să facă față eforturilor necesare salvării siste­mului bancar. Costul monumental al salvării băncilor a împins Irlanda în 2010 să ceară ajutor financiar internațional, primind de la UE și FMI 67,5 miliarde de euro. FMI notează că reducerea cererii pentru exporturi și a pieței interne frânează revenirea economiei. Irlanda a surprins și ea lumea politică interna­țională anunțând că va supune unui referendum ratificarea pactului fiscal european. Irlanda a mai respins, prin plebiscit, Tratatul de la Lisabona.

Ministrul irlandez al protecției sociale Joan Burton decrie tratatul ca pe o încercare slabă de rezolvare a crizei bancare europene, menită să aline temeri mai degrabă politice, și nu economice, și care nu repară erorile de proiectare ale zonei euro, scrie The Independent.

Președintele Lituaniei Dalia Gribauskaite apreciază că tratatul lasă statelor semnatare spațiu pentru ocolirea regulilor.

“Sunt sigură că țările se vor grăbi să interpreteze diferit, de exemplu, regulile bugetare, metodologia, ce trebuie exclus”, a declarat Gribauskaite pentru AFP.

De altfel, analiștii consideră că pactul are ca scop practic imediat asigurarea contribuabililor germani că regulile UE sunt respectate. Majoritatea prevederilor documentului nu sunt noutăți în legislația europeană, față de care chiar și Germania a găsit, pe timp de criză, rute ocolitoare. În zona euro, doar patru țări respectă limita de deficit structural de 0,5% din PIB și doar cinci au datorii mai mici de 60% din PIB.

Ce prevede pactul fiscal

  • Prin pactul fiscal european țările semnatare s-au angajat să introducă în legea fundamentală, în Constituție în cazul României, prevederi care să asigure un buget echilibrat, să consolideze reglementările privind procedura de deficit excesiv prin automatizarea sancțiunilor și transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.

  • Tratatul prevede obligația pentru statele deficitare de a ajunge la un deficit structural mic care nu poate depăși obiectivul național pe termen mediu, stabilit pentru fiecare stat membru în parte, cu o limită inferioară de 0,5% din PIB. Excepție se poate face în cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB și nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Atunci, deficitul structural poate să ajungă la circa 1% din PIB.

  • În cazul în care se înregistrează abateri față de aceste ținte se va declanșa automat un mecanism de corecție, care trebuie introdus în legislația națională de fiecare stat membru ca “regulă de aur” privind limitarea deficitului structural. Dacă un stat membru nu transpune aceste două prevederi în legislația națională, poate fi sesizată Curtea Europeană de Justiție. Nerespectarea deciziei acestei instanțe poate duce la o sancțiune financiară de maximum 0,1% din PIB-ul țării respective.

  • Pactul statuează totodată organizarea unor reuniuni la nivel înalt ale zonei euro atunci când este necesar, dar de cel puțin două ori pe an, pentru dezbaterea unor chestiuni legate de guvernanță sau politicile economice.

  • Pentru a satisface cererile câtorva state, printre care Polonia, tratatul prevede că țările care au semnat tratatul, dar care nu fac parte din zona euro pot participa la dezbaterile din cadrul reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro când tema acestora este competitivitatea, modificarea arhitecturii uniunii monetare și principiile uniunii. De asemenea, aceste state mai participă cel puțin o dată pe an la dezbateri referitoare la chestiuni legate de punerea în aplicare a tratatului.

  • Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013 dacă până atunci este ratificat de 12 state din zona euro, sau în prima zi a lunii care urmează depunerii celei de-a 12-a dovezi de ratificare. România, care nu face parte din zona euro, poate alege momentul la care va ratifica actul, se arată într-un comunicat al Guvernului, unde se precizează că executivul intenționează să finalizeze procedura în acest an.

Subiecte #deficit bugetar zero#Europa#pact fiscal#zona euro