Ministrii de Externe si ai apararii din statele UE au discutat, luni, la Bruxelles, la Conferinta asupra imbunatatirii capacitatilor de aparare ale UE, despre infiintarea fortei europene de aparare.
Ieri au fost prezenti si ministrii de Externe si ai Apararii din tarile candidate la aderarea la UE care au prezentat ofertele pentru constituirea acestei forte.
Capacitati de aparare fara NATO?
Dupa 11 septembrie, sarcina de a construi o forta europeana de aparare a devenit mult mai dificila si mai presanta. Batalia pentru combaterea terorismului a demonstrat ca statele care duc sau sprijina aceasta campanie sunt mai expuse eventualelor replici pe care cei impotriva carora se duce razboiul le-ar putea da.
Acesta este rationamentul post 11 septembrie dupa care se conduce strategia europeana de aparare, considerandu-se ca forta europeana de aparare trebuie regandita, pentru a putea raspunde noului tip de amenintari.
Desi nimeni nu spune, toate lumea gandeste ca forta de aparare ar trebui sa fie gata sa indeplineasca misiuni cel putin pentru continentul european, in situatia in care SUA nu se vor mai putea implica in ritmul in care au facut-o pana acum.
Nu este clar insa daca aceasta forta va face exact lucrurile pe care le faceau armatele statelor membre NATO in misiuni desfasurate sub egida Aliantei.
Un document distinct adoptat de sefii de stat din UE la summit-ul din 1999, de la Helsinki, afirma ca Uniunea trebuie sa dispuna de o forta de aparare care sa cuprinda 60.000 de soldati, care sa poata fi desfasurati in zona de criza in cel mult 60 de zile.
Desfasurarea de trupe in teren este cea mai simpla chestiune, pe care statele membre UE o pot realiza cu usurinta, avand in vedere faptul ca maoritatea sunt membre NATO, dar este greu de crezut ca aceasta forta europeana va putea fi comparata cu desfasurarea de forte realizata sub steagul NATO.
In primul rand, nu este deloc sigur ca statele membre UE si membre NATO vor avea cum sa puna efectiv la dispozitia fortei europene avioane de lupta, ceea ce face ca, dintr-o data, “fotografia” trupelor europene sa fie mai putin impresionanta, mai ales ca exista termen de comparatie.
Oricum, presedintia belgiana a UE doreste sa anunte, la summit-ul de la Laeken, care va avea loc in decembrie, ca aceasta forta este operationala, la doi ani dupa ce s-a anuntat ca UE se gandeste serios sa infiinteze o forta europena de aparare.
Oferta UE pentru forta de aparare
Ministrii apararii si de Externe din Uniunea Europeana au convenit, luni, in prima zi a Conferintei privind imbunatatirea Capacitatilor de Aparare, ca pregatirile pentru crearea fortei europene de reactie rapida si a corpului civil pentru gestionarea crizelor, amandoua prevazute sa fie operationale in 2003, au progresat, si UE va fi gata sa se angajeze in misiuni de mentinere a pacii si de gestionare a crizelor.
Ministrii apararii si de Externe din UE au confirmat, practic, contributiile pe care le-au oferit in urma cu un an. Au fost operate modificari cantitative pentru a atinge cifra de 60.000 de soldati gata de a interveni intr-o situatie de criza in mai putin de 60 de zile.
Prin contributiile tarilor membre, s-a constituit si o rezerva de 100.000 de soldati, si au fost puse la dispozitia fortei 400 de avioane de lupta si 100 de nave.
Vor fi necesare eforturi pentru a asigura protectia fortelor terestre care vor fi desfasurate in teren. Exista dificultati in domeniul armelor sofisticate si al resurselor pentru aviatie, mai ales cand este vorba despre aparate de lupta care vor fi desfasurate pe portavioane.
Acestea sunt exact domeniile in care exceleaza SUA si Marea Britanie, cele doua forte conducatoare din punct de vedere al armamentului modern in NATO, adica exact statele care nu vor fi prezente in forta europeana.
Daca SUA nu au cum sa participe la aceasta forta, Marea Britanie este destul de retincenta in a se angaja efectiv in acest proiect, desi o participare britanica substantiala ar echivala cu o garantie ca America are un reprezentant implicat serios in aceasta forta.
Cei 15 vor trebui sa rezolve pana in 2003 si problemele legate de calitatea sistemelor de comunicare mobile care vor asigura comunicatiile din teren in situatia unei operatiuni militare.
Oferta Romaniei
Romania a prezentat, ieri, la reuniunea privind imbunatatirea capacitatilor de aparare europene, oferta de participare la viitoarea forta europeana de aparare, pe care statele membre ale UE o doresc sa fie operationala din 2003.
La reuniunea de la Bruxelles participa ministrul de Externe Mircea Geoana si ministrul Apararii, Ioan Mircea Pascu.
Romania va putea pune la dispozitia fortei europene trupe terestre, forte navale si avioane de lupta si transport, in total 3.902 militari.
Fortele terestre care pot fi puse la dispozitie sunt: o brigada compusa din 400 de soldati, o companie din 119 soldati, doua plutoane, unul compus din 19 soldati si altul din 40, la care se adauga patru brigazi compuse din: 449, 400, 432 si 432 militari.
Romania mai poate furniza cinci companii avand cate144, 76, 136, 123, 121 militari, si un detasament cu 40 soldati.
Fortele navale cu care Romania poate contribui sunt: Fregata Marasesti, cu 280 de soldati, un dragor de mine, cu 80 de soldati, o nava de scafandri cu un efectiv de 65 de scafandri, remorcherul “Grozavul”, cu 70 de militari, doua nave purtatoare de artilerie, cu 115 militari, un remorcher fluvial cu 15 militari si o echipa compusa din 24 de scafandri.
In domeniul aviatiei militare, Romania ofera 4 avioane MiG 21 Lancer, cu 80 de militari si un avion de transport C 130 Hercules, cu 48 de militari.
In urma cu un an, la reuniunea tinuta pe 21 noiembrie, Romania prezentase o alta oferta. Conform vechii oferte, Romania putea furniza, in 2003, o brigada gata de desfasurare in 30 de zile, care poate fi mentinuta in teren un an, precum si soldati pentru misiuni speciale, care sa poata fi desfasurati in 72 de ore.
Romania putea furniza din 2003 o companie de vanatori de munte, o companie de politie militara si, de anul viitor, o brigada compuse din de geniu.
In ceea ce priveste fortele navale, vechea oferta mentiona un monitor fluvial, o nava de scafandri si un grup de scafandri, iar din 2003 urma sa poata pune la dispoztie un remorcher.
an domeniul fortelor aeriene, oferta era aceeasi.
Uniunea Europeana intentioneaza sa lanseze in 2003 o forta rapida de reactie formata din 60.000 de soldati pentru a participa la misiuni de mentinere a pacii sau de gestionare a crizelor.
UE va infiinta un corp civil care va participa la misiuni de mentinere a pacii si de gestionare a crizelor, format din 5.000 de politisti, care va putea fi operational din 2003. sefii de stat ai UE doresc sa anunte, la summit-ul din decembrie, de la Laeken, ca viitoarea forta va fi operationala de anul viitor.
Ministrii apararii din statele UE au reafirmat, luni, la conferinta privind capacitatile militare ale UE, oferta facuta in urma cu un an pentru forta europeana de aparare, care,potrivit angajamentelor luate in 2000, va trebui sa fie compusa din 60.000 de soldati gata de a interveni in maximum 60 de zile.