In aceasta saptamana, Comisia Europeana va analiza un plan in valoare de 208 miliarde de euro, ce are ca obiective eficientizarea infrastructurii de transport in Alpi, Pirinei si zona Marii Baltice, completarea retelelor de infrastructura in Europa, cu efecte favorabile pentru dezvoltarea economica generala a regiunii.
Raportul, intocmit de Karel van Miert, fost comisar european al transportului, dubleaza initiativei Italiei de crestere a cheltuielilor Uniunii Europene in domeniul infrastructurii la 50 – 70 de miliarde de euro pe an. Italia va prelua de la 1 iulie presedentia Uniunii Europene, detinuta in prezent de Grecia.
Noul raport argumenteaza necesitatea cresterii finantarii de catre sectorului public, mai precis de catre Uniunea Europena, a proiectelor prioritare, identificate in 1994 si care au un orizont de finalizare intre 2004 si 2013.
Printre implicatiile acestei initiative se numara dublarea fondurilor destinate dezvoltarii retelelor trans-europene de transport, in prezent de 20 mld.euro, precum si atragerea unui numar mai mare de investitori privati.
Potrivit unei schite preliminare a acestui raport, cresterea cheltuielilor este necesara implementarii unor proiecte ce vizeaza “imbunatatirea potentialului de crestere economica, dinamizarea pietelor interne, sustinerea cresterii economice si a coeziunii teritoriale”.
Italia si-a exprimat dorinta de a dezbate la finele saptamanii implicatiile acestui proiect, in cadrul unei reuniuni la nivel ministerial.
Comisarul european al transporturilor, Loyola de Palaco, va sustine in toamna propunerile legislative necesare pentru implementarea deciziilor luate in urma analizarii raportului.
Desi unele tari, in special Germania, cea mai mare finantatoare din UE, sunt de acord cu ideea unor investitii de anvergura in infrastructura, proiectul sustine unele prevederi controversate, precum mentinerea taxelor de transport destinate finantarii infrastructurii.
Propuneri ale Comisiei Europene privind relaxarea prevederilor in cazul unor investitii de anvergura au fost elaborate de mai bine de doi ani, fara a beneficia de sustinerea statelor membre UE.
Pana in prezent, numai trei din proiectele prioritare identificate in 1994 au fost finalizate.
Raportului elaborat de van Miert – care va aparea astazi in forma finala – sustine necesitatea finalizarii proiectelor ramase pana in 2010, prezentand totodata un numar de 18 obiective aditionale.
O atentie deosebita trebuie acordata “depasirii unor bariere naturale precum Alpii, Pirineii sau Marea Baltica, precum si proiectelor transfrontaliere care in trecut au avut de suferit in urma lipsei de coordonare si angajament din partea autoritatile nationale”.
Printre proiectele de mare impact se pot numara si sistenul de navigatie prin satelit Galileo, in valoare de 3,6 mld. euro, finalizarea liniilor feroviare Lyon-Trieste si Paris-Bratislava, imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Marea Baltica si a rutelor de transport dintre peninsula Iberica si restul Europei.