Decembrie a devenit luna florilor. Neașteptat poate, Anemonele nu mai sunt doar ale lui Luchian. Dimitrie Berea le-a așezat într-o lumină nouă, mai puțin realistă, dar într-o cromatică de roșu și verde decupată cu pensula și cuțitul. Macii lui Iosif Steurer joacă… dublu. Florile sunt pictate odată într-o lumină mai veselă, matinală, macii par mai proaspeți și au forme vioaie de un roșu aprins care contrastează cu un fundal deschis. Dar macii la amurg, prinși de primele vibrații ale înserării, în fața unui fundal cenușiu, spun altfel povestea lor de flori timpurii și cu ascunse proprietăți halucinogene. Cele două tablouri stau în aceeași licitație alături, dar nu prea ar face pereche în aceeași colecție.
Și Ion Musceleanu are flori în dublu exemplar în aceeași licitație. Picturile au fost lucrate în perioade diferite, fie în culori tari, vibrante, fie în nuanțele luminate care au liniștit și esențializat furia coloristică unică a artistului.
Ciucurencu a compus o natură statică cu Garoafe și căni. Elena Popeea a pictat o cană cu Lalele sălbatice, Dudu Alexandrescu Milcoveanu a adunat Bujori într-un vas albastru, Trandafirii albi i-au plăcut lui Theodor Cateliu, iar Niculina Delavrancea a pus în geam o cană cu Flori de gradină. Bujori, roze, a desenat și Gheorghe Teodorescu Romanați în pastel, iar în licitație apar alături de o acuarelă cu Petunii a lui Jean Cheller, marea descoperire a sfârșitului anilor ’90 pe piața de artă. O imagine colaj, cu Flori de câmp, a imaginat Sorin Ionescu iar Leon Biju a așezat și o icoană într-o compoziție cu crizanteme într-o vază de un albastru strident…
Artmark se promovează direct: peste 30% dintre loturile licitate au prețul de pornire sub 500 și 1.000 de euro, peste 30% dintre lucrări – un preț de pornire cuprins între 1.000 – 3.000 de euro și aproximativ 20% dintre loturi – prețul de pornire cuprins între 3.000 -10.000 de euro. Dar își fac loc în colecția viitoarei licitații flori, mai precis lalale pictate de Pallady și Flori roșii de clematis într-o compoziție de detaliu aproape semnată Tonitza.
Florile lui decembrie nu le-am fi văzut dacă nu apăreau în licitații. Rămâneau aproape anonime în colecțiile particulare de unde au început scurta excursie pe piața de artă. Aceasta este și mare menire a pieței: dincolo de câștigurile vânate de comercianți sau speculanți, negustorimea face arta să circule, să iasă din rezervația naturală în care este monumentalizată arta de muzeu. Arta evadează după o rețetă numai de ea știută. Din colecții în alte colecții și uneori chiar din muzee. Și îi învață și pe colecționarii tineri să evadeze din banalul frumuseții comune. Pentru că viața e dulce…
artalicitata.blogspot.com