Stephenie Meyer, Charlaine Harris, Lisa Jane Smith, Darren Shan, Academia Vampirilor, Jurnalele vampirilor, Buffy, Colecționarul de istorie etc. Autori, titluri și personaje care, acum, la începutul mileniului III, au alimentat o vampiromanie universală și au dus la crearea unei strașnice industrii a cineficțiunilor sau poveștilor literare având ca laitmotiv imaginea morților vii, a nemorților, a strigoilor. O industrie care ar trebui să plătească copyright-uri fabuloase urmașilor lui Vlad Țepeș și celor ai lui Bram Stoker, creatorul fascinantului brand Dracula.
Încercând să realizeze o patologie a acestei hemo-maladii (dar ferindu-se să înfigă vreun țăruș în inima pacientului), Muzeul Național de Artă al României, Kunsthistorisches Museum Viena și Schloss Ambras derulează (în spațiul MNAR, în perioada 9 iulie – 10 octombrie 2010) expoziția “Dracula – voievod și vampir”. Așa cum declară organizatorii, “expoziția a fost prezentată de Kunsthistorisches Museum din Viena în 2008 la Schloss Ambras din Innsbruck, cu ocazia aniversării a 111 ani de la publicarea romanului Dracula de Bram Stoker, cu scopul de a redeschide discuția asupra personajului istoric Vlad Țepeș/Dracula și a vampirismului într-un context istoric și documentar realist”. La doi ani de la expoziția deschisă la Ambras, cea de la București include, alături de obiecte împrumutate de la muzee din Austria, Ungaria, Germania, Slovenia, și piese din patrimoniul de la Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național Peleș, Muzeul Țăranului Român și Muzeul Cinegetic al Carpaților.
Nu dispunem de imagini ale precedentei expuneri, spre a face o comparație în privința organizării exponatelor, însă cea actuală merge drept în inima subiectului, este elocventă în demersul său istoric și, mai presus de orice, izbutește să creeze atmosferă. Obiectele (tablouri, gravuri, hărți, basoreliefuri, arme și armuri, costume ș.a.) se decupează pe fundalul unor pereți stacojii, sunt luminate individual, în vreme ce restul sălilor stau cufundate într-o penumbră misterioasă, care rimează (fără ostentație sau derapaje kitsch) cu frisonul provocat de taina tutelară emanată de personajul evocat. Piesa centrală, ordonatoare, a acestui excurs este portretul voievodului Vlad Țepeș (cel numit de contemporanii săi Dracula) conservat de mai bine de 400 de ani la castelul Ambras și prezentat acum în premieră publicului din România (foto 1).
Atriul drept
În jurul tabloului, au fost constituite patru secțiuni tematice. Cea dintâi explorează legendele țesute în jurul voievodului valah. Personalitatea și imaginea lui Vlad III Dracula, precum și epoca sa sunt prezentate prin intermediul unor serii de portrete și documente. Piesa-vedetă din această secțiune este un criptoportret al voievodului: panoul Hristos în fața lui Pilat (foto 2) – o scenă din ciclul Patimilor ce provine de la altarul mănăstirii franciscane din Viena, conservat acum la Galeria Națională din Ljubljana, în care Pilat are trăsăturile lui Vlad, așa cum apăreau în portretele sale din epocă: cușma cu pană, fața suptă și smeadă, mustața cu vârfuri semețite.
Atriul stâng
A doua secțiune abandonează aria legendară și coboară în istorie, ilustrând relațiile dintre turci și creștini în Balcanii secolelor XV-XVIII. Dincolo de natura lor conflictuală, acestea au contribuit la schimburi culturale și la rezonanțe neașteptate între civilizații și mentalități strident diferite. “Armele și portretele prezente în expoziție dovedesc existența unui interes reciproc: obiecte produse în Europa de Vest au fost influențate de decorația orientală, în vreme ce sultanii otomani, în ciuda interdicției din Coran, și-au comandat portrete după moda occidentală.”
Ventriculul stâng
Ca să ducem până la capăt metafora pe care ne-a sugerat-o expoziția, trebuie să precizăm că, prin încăperile numite ventricule, sângele iese din inimă și irigă organismul (în cazul nostru, sângele istoriei alimentează imaginarul). A treia secțiune “abordează mitul vampirismului, așa cum s-a conturat din mărturiile despre fenomenele de vampirism înregistrate din secolul al XVIII-lea în zone de la granița militară a stăpânirii austriece până în Imperiul Otoman, în contextul conflictelor dintre creștini și musulmani”. Gravuri de epocă, scrisori, tratate pentru vindecarea de boala vampirismului sunt completate de abordări literare ale subiectului: notițele și ciornele romanului “Dracula” de Bram Stoker și alte fragmente de texte literare care fac referire la vampiri și creaturi supranaturale, semnate de Homer, Ovidiu, Goethe, Byron, Beaudelaire, John Sheridan Le Fanu, John William Polidori etc.
Ventriculul drept
Ultima parte a expoziției urmărește felul în care a fost tratată figura lui Dracula în cinematografia lumii, prin intermediul afișelor, trailerelor și imaginilor din filme precum “Dracula” (SUA, 1931, regia Ted Browning, cu Bela Lugosi), “Dracula, Prince of Darkness” (Marea Britanie, 1965, regia Terence Fisher, cu Christopher Lee), “Blood for Dracula” (Franța-Italia, 1974, regia Paul Morrissay, producător Andy Warhol), “Nosferatu the Vampire” (RFG-Franța, 1979, regia Werner Herzog, cu Klaus Kinski) etc.
În ultima sală a expoziției rulează zilnic filmul «Nosferatu – Simfonia groazei» (Germania, 1922, regia F.W. Murnau, cu Max Schreck, foto 4), un clasic al cinematografului german expresionist.
DANIEL NICOLESCU. Absolvent, în 1982, al Universității București, Facultatea de filologie, secția română-portugheză. Redactor principal (și, începând cu 1991, grafician copertator) la Editura Eminescu, între 1985-2003. Colaborări (cronică literară, cronică plastică, traduceri) la numeroase reviste culturale, începând cu 1974. Redactor și art-director la diverse publicații din țară. A semnat mai multe volume de traduceri și un volum de interviuri. Din anul 2000 până în 2009 – editor executiv la Ziarul de Duminică.