Muzica lui Frederic Chopin exercită o atracție
intensa asupra publicului și a tinerilor pianiști de azi, asa cum a
facut-o de la primele ei acorduri.Anul acesta se implinesc 200 de
ani de la nașterea marelui compozitor și pianist polonez și,
printre multiplele evenimente ce se sprijină pe această aniversare,
Centrul de Excelență al Universității Naționale de Muzică București
organizeaza, pe 27 si 28 februarie, Festivalul Internațional Chopin
200.
Chopin este aniversat peste tot. Dacă Bayreuth pentru Wagner sau Salzburg pentru Mozart contribuie la menținerea cultului unei creații duse la nivelul perfecțiunii interpretării, recurgând pentru fiecare festival la muzicieni deja recunoscuți și confirmați pe plan mondial, Concursul Chopin de la Varșovia (inițiat in 1927), și-a asumat sarcina de a susține prestigiul creației lui Chopin, asociindu-i ideea de a descoperi noi talente intr-o competiție internațională si devenind un veritabil concurs olimpic in domeniul pianului. Chopin pentru bucureșteni Ce putem vedea noi in București chiar in zilele in care se implinesc 200 de ani de la nașterea lui Chopin? Două sunt momentele dedicate publicului larg in Festivalul Chopin 200. Primul este concertul din seara de 27 februarie, in Sala “George Enescu” a Universității Naționale de Muzică București, concert care poartă titlul Parafraze contemporane după Chopin, pentru 3 piane, lucrările fiindinterpretate in primă audiție absolută chiar de către compozitori. Titlurile acestora sunt cât se poate de diverse: Shopping Chopin de Dan Dediu, Omagiu lui Chopin de Adrian-Leonard Mociulschi, Lumea de ieri – parafrază de concert pentru 3 piane pe tema Valsului op. 18 de Chopin de Andrei Tănăsescu, Nocturniana – fantezie pentru 3 piane după Nocturna op. 27 nr. 2 in Re bemol major de Chopin de Livia Teodorescu-Ciocănea. Vor mai putea fi ascultați pianiștii Alina Balaban, Eliodora Falan, Mihai Măniceanu, Stanca Maria Manoleanu, Verona Maier, Valentina Sandu-Dediu, soprana Alina Bottez și violonistul Gabriel Croitoru, acompaniați de Carmen Manea. Al doilea act se va petrece duminică, 28 februarie, la Ateneul Român, unde este programat un concert de concerte, avându-i ca soliști pe Viniciu Moroianu inConcertul nr. 1 in mi minor pentru pian și orchestră, op. 11 și pe Matei Varga in Concertul nr. 2 in fa minor pentru pian și orchestră, op. 21. Acompaniamentul este semnat de Orchestra “Universitaria”, dirijată de Alexandru Ganea. Chopin pentru cunoscători Pentru profesioniști și initiati, Festivalul Chopin 200 are in program și alte momente: un masterclass de interpretare pianistică susținut de prof. dr. Alicja Paleta-Bugaj, de la Universitatea de Muzică “Fryderyk Chopin” din Varșovia, și Simpozionul Internațional de Muzicologie «Chopin», coordonat de prof. univ. dr. Valentina Sandu-Dediu. De ce ne place Chopin in 2010 Poate unii dintre cei care citesc aceste rânduri se intreabă cine mai are timp de romantism in 2010, de ce ne mai place Chopin in secolul XXI? Pentru că acea latură atrasă de lumea visătoare și magică a muzicii sale nu dispare niciodată, chiar dacă pare uneori mai ștearsă, in mersul grăbit care ne domină existența. Apreciem acum extraordinarul ecou pentru posteritate al lui Chopin prin prisma unei triple revendicări: alegerea pianului in raport cu colectivitatea orchestrală, alegerea formelor miciin locul operei sau a simfoniei, alegerea, in sfârșit, a unui cerc restrâns de admiratori fideli. Timpul a spart acest cadru limitat voluntar, răspândirea din ce in ce mai mare a operei sale fiind aproape continuă. Nu a existat nici o perioadă de traversare a deșertului, nu au existat căderi ale acestei admirații exagerate. Ceea ce frapează astăzi, atunci când examinăm fenomenul Chopin in lume, eliberat de un anumit context morbid care a trecut in plan secund, este vitalitatea sa extremă. Polonia a făcut din Chopin un erou național. Pe de altă parte, el rămâne, prin creațiile sale, un fel de test, atât pentru tinerii virtuozi aflați la inceputul carierei și dorind să ajungă pe scena internațională, cât și pentru gloriile confirmate ale claviaturii, care au transmis flacăra de la o generație la alta. De la Liszt la Anton Rubinstein și Paderewski, de la Cortot la Horowitz sau Lipatti, Chopin nu a incetat niciodată să fie slujit, intr-adevăr, de mari interpreți. El rămâne incă, in intreaga lume, unul dintre compozitorii aflați cel mai frecvent in repertoriile de concert. Și, bineințeles, unul dintre cei mai imortalizați pe disc. In catalogul celor mai mari inregistrări istorice, un ansamblu de integrale monumentale permite nu numai o comparație la cel mai inalt nivel a unor interpretări remarcabile, deseori opuse (Claudio Arrau sau Horowitz), dar si certifică apariția diversității interpretative ce decurge din enorma forță de reinnoire a acestei creații. Chopin este primul compozitor de o asemenea anvergură care s-a dedicat in exclusivitate pianului, revelând – in primul rând virtuozilor vremii sale – o tehnică in stare sa păcăleasca uzanțele epocii, o interpretare mai degrabă “suplă” decât “in forță”, totul concurând pentru completa stăpânire a claviaturii și a instrumentului. Puteți asculta mult Chopin la București in această perioadă, pentru inceput in Festivalul Chopin 200.
Chopin este aniversat peste tot. Dacă Bayreuth pentru Wagner sau Salzburg pentru Mozart contribuie la menținerea cultului unei creații duse la nivelul perfecțiunii interpretării, recurgând pentru fiecare festival la muzicieni deja recunoscuți și confirmați pe plan mondial, Concursul Chopin de la Varșovia (inițiat in 1927), și-a asumat sarcina de a susține prestigiul creației lui Chopin, asociindu-i ideea de a descoperi noi talente intr-o competiție internațională si devenind un veritabil concurs olimpic in domeniul pianului. Chopin pentru bucureșteni Ce putem vedea noi in București chiar in zilele in care se implinesc 200 de ani de la nașterea lui Chopin? Două sunt momentele dedicate publicului larg in Festivalul Chopin 200. Primul este concertul din seara de 27 februarie, in Sala “George Enescu” a Universității Naționale de Muzică București, concert care poartă titlul Parafraze contemporane după Chopin, pentru 3 piane, lucrările fiindinterpretate in primă audiție absolută chiar de către compozitori. Titlurile acestora sunt cât se poate de diverse: Shopping Chopin de Dan Dediu, Omagiu lui Chopin de Adrian-Leonard Mociulschi, Lumea de ieri – parafrază de concert pentru 3 piane pe tema Valsului op. 18 de Chopin de Andrei Tănăsescu, Nocturniana – fantezie pentru 3 piane după Nocturna op. 27 nr. 2 in Re bemol major de Chopin de Livia Teodorescu-Ciocănea. Vor mai putea fi ascultați pianiștii Alina Balaban, Eliodora Falan, Mihai Măniceanu, Stanca Maria Manoleanu, Verona Maier, Valentina Sandu-Dediu, soprana Alina Bottez și violonistul Gabriel Croitoru, acompaniați de Carmen Manea. Al doilea act se va petrece duminică, 28 februarie, la Ateneul Român, unde este programat un concert de concerte, avându-i ca soliști pe Viniciu Moroianu inConcertul nr. 1 in mi minor pentru pian și orchestră, op. 11 și pe Matei Varga in Concertul nr. 2 in fa minor pentru pian și orchestră, op. 21. Acompaniamentul este semnat de Orchestra “Universitaria”, dirijată de Alexandru Ganea. Chopin pentru cunoscători Pentru profesioniști și initiati, Festivalul Chopin 200 are in program și alte momente: un masterclass de interpretare pianistică susținut de prof. dr. Alicja Paleta-Bugaj, de la Universitatea de Muzică “Fryderyk Chopin” din Varșovia, și Simpozionul Internațional de Muzicologie «Chopin», coordonat de prof. univ. dr. Valentina Sandu-Dediu. De ce ne place Chopin in 2010 Poate unii dintre cei care citesc aceste rânduri se intreabă cine mai are timp de romantism in 2010, de ce ne mai place Chopin in secolul XXI? Pentru că acea latură atrasă de lumea visătoare și magică a muzicii sale nu dispare niciodată, chiar dacă pare uneori mai ștearsă, in mersul grăbit care ne domină existența. Apreciem acum extraordinarul ecou pentru posteritate al lui Chopin prin prisma unei triple revendicări: alegerea pianului in raport cu colectivitatea orchestrală, alegerea formelor miciin locul operei sau a simfoniei, alegerea, in sfârșit, a unui cerc restrâns de admiratori fideli. Timpul a spart acest cadru limitat voluntar, răspândirea din ce in ce mai mare a operei sale fiind aproape continuă. Nu a existat nici o perioadă de traversare a deșertului, nu au existat căderi ale acestei admirații exagerate. Ceea ce frapează astăzi, atunci când examinăm fenomenul Chopin in lume, eliberat de un anumit context morbid care a trecut in plan secund, este vitalitatea sa extremă. Polonia a făcut din Chopin un erou național. Pe de altă parte, el rămâne, prin creațiile sale, un fel de test, atât pentru tinerii virtuozi aflați la inceputul carierei și dorind să ajungă pe scena internațională, cât și pentru gloriile confirmate ale claviaturii, care au transmis flacăra de la o generație la alta. De la Liszt la Anton Rubinstein și Paderewski, de la Cortot la Horowitz sau Lipatti, Chopin nu a incetat niciodată să fie slujit, intr-adevăr, de mari interpreți. El rămâne incă, in intreaga lume, unul dintre compozitorii aflați cel mai frecvent in repertoriile de concert. Și, bineințeles, unul dintre cei mai imortalizați pe disc. In catalogul celor mai mari inregistrări istorice, un ansamblu de integrale monumentale permite nu numai o comparație la cel mai inalt nivel a unor interpretări remarcabile, deseori opuse (Claudio Arrau sau Horowitz), dar si certifică apariția diversității interpretative ce decurge din enorma forță de reinnoire a acestei creații. Chopin este primul compozitor de o asemenea anvergură care s-a dedicat in exclusivitate pianului, revelând – in primul rând virtuozilor vremii sale – o tehnică in stare sa păcăleasca uzanțele epocii, o interpretare mai degrabă “suplă” decât “in forță”, totul concurând pentru completa stăpânire a claviaturii și a instrumentului. Puteți asculta mult Chopin la București in această perioadă, pentru inceput in Festivalul Chopin 200.
OLTEA SERBAN-PARAU (n. 12 martie 1969) este muzicolog si critic muzical, actualmente redactorul-sef al postului public Radio Romania Cultural, dupa ce a condus timp de 7 ani postul particular Radio Romantic. Semneaza in continuare rubrici saptamanale in Ziarul de Duminica si Adevarul literar. Activitatea ei publicistic” cuprinde peste 2.000 de articole aparute in presa scrisa, majoritatea pe teme muzicale, sute de emisiuni si programe de radio si numeroase emisiuni si aparitii TV. Este semnatara traducerii si a articolelor privind compozitorii romani pentru Larousse – Dictionar de mari muzicieni, si responsabila cu sectiunea muzical” a Dictionarului enciclopedic. Este membra a Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania. A fost distinsa cu mai multe premii, printre care Premiul pentru Originalitatea Profilului Radiofonic al Consiliului National al Audiovizualului in 2002 si Premiul pentru Publicistica al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania in 2006.