In ultima vreme, se confirma din ce in ce mai ferm tendinta de relansare economica in Romania, atat prin aprecierile unor oficialitati si analisti occidentali, cat si prin datele statistice publicate de catre Comisia Nationala pentru Statistica (CNS) si Banca Nationala a Romaniei (BNR). De asemenea, anumite evenimente recente, cum ar fi demararea negocierilor in vederea aderarii la Uniunea Europeana si, in acest context, exprimarea imperativului stimularii investitiilor (straine, dar si interne) ca sursa a relansarii economice, dar si scandalurile privind unele fonduri de investitii si asa-numitele, ilegal, “banci populare” au readus in atentia opiniei publice problema climatului de afaceri in Romania, a necesitatii inscrierii pe o traiectorie pozitiva ferma a dinamicii economice. In acest sens, mentionam evolutia mai favorabila in prima parte a anului, comparativ cu perioadele trecute, a unor indicatori macroeconomici, cum sunt ritmul productiei industriale si al PIB, rata inflatiei, volumul exportului si deficitul balantei comerciale, ratele dobanzilor, rezervele valutare, datoria publica externa si serviciul acesteia etc. Tot in categoria semnalelor favorabile se inscriu eliberarea transei de imprumut din acordul cu FMI si deschiderea fluxurilor de capital provenind prin programe ale Bancii Mondiale si ale UE. In perioada viitoare, decisive vor fi intrarile de capital strain productiv si relansarea acumularii interne.
Productia industriala
In mai productia industriala a sporit cu 5,9%, in volum absolut, fata de luna precedenta, urmand ritmului negativ din aprilie (-5,7% fata de nivelul lunii martie). In acest fel s-a reusit, se spera ca decisiv, departarea (cu aproape 20%) de nivelul lunii ianuarie 2000, cand s-a inregistrat minimul absolut, in ceea ce priveste valoarea productiei lunare in preturi comparabile, al intregii perioade de dupa 1989 (vechiul nivel minim fusese atins in ianuarie 1999). La nivelul primelor cinci luni ale anului, productia a inregistrat, conform datelor provizorii publicate recent de catre CNS, o crestere cu 3,4%, comparativ cu aceeasi perioada a anului 1999. Pentru iunie estimam o continuare a cresterii (2-3%), dar pentru iulie prognozam o usoara diminuare. In august este probabila o reluare a cresterii, care in septembrie este probabil a se accelera. La nivelul trimestrului al treilea estimam o crestere semnificativa, atat fata de trimestrul anterior (in jur de 4%), cat si comparativ cu trimestrul III din 1999 (in jur de 13,5%). Conform prognozelor noastre, in semestrul I productia industriala va fi cu aproximativ 5% mai mare decat aceea realizata in primele sase luni ale anului precedent, iar la nivelul primelor noua luni sporul va fi in jur de peste 7%. O astfel de evolutie va semnifica intrarea intr-o faza a relansarii economice de mai lunga durata (incluzand aici si modificarile structurale de fond, precum restrangerea activitatii in ramurile fara perspective de desfacere pe piata interna sau externa si dezvoltarea in paralel a acelora care si-au dovedit competitivitatea pe piete).
Rata inflatiei
Cu exceptia lunilor ianuarie si aprilie, in prima parte a anului rata lunara a inflatiei s-a incadrat in normativul guvernamental, care are ca tinta o inflatie anuala de sub 30%. In mai, rata inflatiei a fost de 1,8%, iar pentru iunie, CNS a raportat un nivel de 2,9%. In primele cinci luni ale anului, rata inflatiei a fost de 15,7%, ceea ce echivaleaza cu o rata anuala de aproximativ 42% (deci, inca mult peste obiectivul propus de catre autoritati). La nivelul primului semestru al anului, inflatia s-a situat la un nivel de 19% (comparativ cu o rata a inflatiei de 30,8% in primele sase luni ale lui 1999). Aceasta echivaleaza deja cu o rata anualizata mai redusa, de sub 42%, deci mai apropiata de obiectiv. Pentru iulie si august, conform prognozelor noastre, se vor inregistra rate ale inflatiei mai mici (sub 1,5%), dar in septembrie se va reveni la un nivel de peste 2%. La nivelul primelor trei trimestre, prognozam o inflatie de 23-25%, ceea ce anualizat reprezinta 32-35%. In aceste conditii, sarcina stabilizarii preturilor pentru a doua jumatate a anului devine una extrem de importanta. Alaturi de politica BNR, avand drept parametru-tinta stoparea tendintelor inflationiste, fundamentala pentru un trend descrescator al inflatiei pe termen lung este relansarea ofertei nationale. Asocierea cresterii economice cu inflatia va continua insa si in urmatorii ani (incepand cu anul 2004, se prevede ca rata anuala a inflatiei sa coboare sub 10%).
Rata somajului
Dupa cresterile semnificative din primele doua luni ale anului, in corelatie cu demararea relansarii economice, rata somajului s-a diminuat semnificativ, ajungand la un nivel de 11,2% la finele lunii mai. Avand in vedere continuarea restructurarii economice, evolutia ratei somajului va continua insa sa nu fie intotdeauna in corelatie directa cu ritmul productiei. Conform estimarilor noastre, dupa o relativa stabilizare in iunie si iulie (in jurul valorii de 11,2%), rata somajului va inregistra in lunile urmatoare cresteri usoare (0,1-0,2 puncte procentuale lunar). Pe ansamblu, accelerarea procesului de restructurare a economiei nationale in acest an va fi insotita probabil de majorarea numarului de someri si in consecinta de aparitia unor presiuni suplimentare asupra bugetului. Desigur, va trebui demarate o serie de programe de reconversie si reciclare a fortei de munca disponibilizate. Diminuarea semnificativa a somajului, intr-o perspectiva mai indepartata, va fi posibila doar in masura in care se va finaliza restructurarea economica si se vor crea conditiile unei relansari economice durabile. Aceasta necesita, in primul rand, initierea unor programe investitionale de anvergura, care, cel putin intr-o prima faza, vor viza sectorul public si modernizarea infrastructurii.
Baza monetara
La sfarsitul lui 1999, nivelul bazei monetare era cu aproape 80% mai mare decat cel inregistrat la finele anului precedent, comparativ cu o rata anuala a inflatiei de aproximativ 54,8%. In primele doua luni ale anului, modificarea bazei monetare (media zilnica) a fost nesemnificativa (Aâ1% in ianuarie si respectiv Aâ1,8% in februarie), in martie si aprilie insa ritmul acesteia s-a accelerat (Aâ4,5% si respectiv 6,9%). Pentru mai se estimeaza o stagnare, iar pentru lunile urmatoare un ritm mediu de aproximativ 2%. Pe termen mai lung, insa, baza monetara, reflectand una dintre posibilitatile directe de acoperire cu mijloace banesti a nevoilor economiei, se va corela probabil atat cu ritmul cresterii economiei reale cat si cu rata inflatiei. Totusi, avand in vedere propagarea perturbatiilor induse de implementarea noilor reguli fiscale, cel putin la nivelul primului semestru al anului, apreciem ca s-a manifestat un anumit decalaj intre dinamica bazei monetare (exprimata in termeni nominali) si aceea a preturilor de consum, ceea ce a afectat intr-o oarecare masura tranzactiile in lei, dar si dinamica cursului de schimb lei/dolar. Situatia se va reglementa insa, conform prognozelor noastre, pe parcursul urmatoarelor luni, concomitent cu accentuarea tendintei de stabilizare a preturilor si a asa-numitei remonetizari a economiei.
Economiile populatiei
In 1999, economiile populatiei s-au majorat intr-o proportie mai mica decat rata inflatiei (44%, comparativ cu o rata a inflatiei de aproape 55%), ceea ce reprezinta o depreciere semnificativa, in termeni reali. Tendinta, inceputa in ultimele doua luni ale anului trecut, prin care dinamica economiilor populatiei (exprimate in termeni nominali) a devansat-o pe aceea a inflatiei, s-a inversat in ianuarie si februarie 2000. Abia in luna martie ritmul de crestere a economiilor populatiei a devenit superior ratei lunare a inflatiei (2,6% comparativ cu 1,8%). Perioada aprilie-iunie insa, conform estimarilor noastre, a fost iarasi una in care economiile populatiei s-au depreciat in termeni reali. Pentru iulie si august, prognozam o perioada in care economiile populatiei se vor majora in termeni reali. In trimestrul I deprecierea economiilor populatiei a fost de 0,6 puncte procentuale, iar in trimestrul II, de peste 7 puncte procentuale. Pentru trimestrul trei insa prognozam o apreciere in termeni reali a economiilor populatiei (de aproape 2 puncte procentuale). La nivelul primelor sase luni deprecierea, in termeni reali, a economiilor populatiei a fost de peste 8,5%, iar pentru primele noua luni ale anului aceasta va fi de aproximativ 7,5 puncte procentuale. In ceea ce priveste structura pe cele doua componente (economii in lei si respectiv depozite in valuta ale populatiei, transformate la cursul de schimb), in anul 1999 s-a accelerat tendinta de intarire a componentei valutare, de la 26,0%, la sfarsitul lui 1998, la 34,9%, la finele anului trecut (desigur, un impact major in acest sens l-a avut si deprecierea semnificativa in perioada mentionata a monedei nationale in raport cu valutele occidentale utilizate pentru depozite de catre populatie). Aceasta tendinta va putea fi stopata doar pe masura ce increderea in moneda nationala va spori. La sfarsitul lunii ianuarie ponderea componentei valutare a depasit deja 35%, dupa care a coborat sub aceasta valoare (aproximativ 34% in februarie si martie si 34,8% in aprilie). In luna mai insa se pare ca s-a depasit iarasi pragul de 35%. Pentru lunile urmatoare, estimam o tendinta de relativa stabilizare a greutatii specifice a componentei valutare.
Cursul de schimb
La nivelul anului 1999, deprecierea in termeni nominali a cursului de schimb in raport cu dolarul american a fost de aproximativ doua treimi, fata de o rata anuala a inflatiei de aproape 55%. In prima parte a acestui an, dinamica cursului de schimb a fost oscilanta, in lunile ianuarie si aprilie situandu-se sub rata inflatiei, iar in februarie, martie, mai si iunie peste nivelul acesteia. De asemenea, pentru perioada trimestrului al treilea estimam ritmuri lunare de crestere a cursului de schimb superioare ratelor lunare ale inflatiei. In trimestrul I rata inflatiei a fost superioara ritmului de crestere nominala a cursului de schimb (exprimat ca raportul lei/USD), cu 1,8 puncte procentuale, dar in al doilea trimestru dinamica cursului de schimb a fost similara cu aceea a preturilor interne de consum (9,6% si, respectiv 9,8%). Pentru trimestrul III estimam ca dinamica cursului de schimb se va mentine mai inalta (aproximativ 10%, comparativ cu circa 4,3% inflatie). La nivelul primelor cinci luni ale anului, deprecierea, in termeni nominali, a monedei nationale (13,4%) s-a plasat sub rata inflatiei (15,8%), ca de altfel si la nivelul semestrului I, ritmurile sunt mai apropiate (17% – cursul de schimb si 19,1% – rata inflatiei). In ceea ce priveste dinamica la nivelul perioadei ianuarie-septembrie, cu tot impactul favorabil al relansarii cresterii economice si al continuarii tendintelor pozitive din domeniul comertului exterior, conform estimarilor noastre, ritmul cursului de schimb va devansa rata inflatiei cu aproximativ 5 puncte procentuale (29% fata de 24%). In acest sens este de dorit continuarea interventiilor Bancii Centrale in vederea mentinerii totusi a cursului de schimb in cadrul unui coridor de siguranta si a captarii interesului populatiei si agentilor economici pentru realizarea de acumulari si in moneda nationala.