Activitatea economica din Haiti, tara puternic afectata de cutremurul cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter ce a avut loc in urma cu doua saptamani, incepe sa-si revina treptat, scrie cotidianul de business The Wall Street Journal. In capitala Port-au-Prince, comertul cu produse stranse dintre ruine, vandute la preturi destul de piperate, arata ca locuitorii din Haiti se straduiesc sa-si revina dupa devastatorul seism.
Multi si-au instalat propriul “magazin” improvizat intr-un colt de strada din centrul capitalei. Si-au riscat viata, incercand sa caute printre daramaturi incaltaminte, dar si alte lucruri care pot fi vandute.
Inflatia este insa una dintre problemele majore cu care Haiti se va confrunta in perioada imediat urmatoare. De exemplu, pretul lumanarilor in piata La Saline din capitala a urcat cu peste 60% dupa puternicul seism, in timp ce o cutie de chibituri se vinde cu 50% mai scump. Un alt exemplu: o jumatate de kilogram de orez, care inainte de cutremur se comercializa pentru 4 dolari haitieni (0,5 dolari americani), se vinde in prezent cu 8 dolari haitieni (1 dolar american).
Bancile se tem de furturi
In conditiile in care locuitorii din Haiti incep sa-si
concentreze atentia asupra reconstruirii economiei, cresterea
rapida a preturilor reprezinta doar una dintre multiplele provocari
pe care le vor avea de infruntat. Portul din capitala si-a incetat
operatiunile dupa cutremur, stopand exporturile, in timp ce
bancile, inchise de frica unor posibile furturi, incearca sa-si
deschida din nou portile. Seismul a distrus in totalitate cladirea
ministerului de finante si partial pe cea a bancii centrale din
Haiti, si a provocat decesul mai multor oficiali, printre care si
Jean Frantz Richard, directorul agentiei fiscale din tara situata
in America Centrala.
“Socul indus economiei este urias si va afecta cel mai probabil 50%
din Produsul Intern Brut”, a declarat Daniel Dorsainvil, fost
ministru de finante in Haiti. “Bancile se tem sa-si redeschida
sucursalele din motive de securitate si am putea fi nevoiti sa
apelam la Republica Dominicana pentru a relua importurile si
exporturile. Catastrofa este un cuvant aproape prea bland pentru a
descrie ceea ce se intampla in tara noastra”, a explicat
Dorsainvil.
Pierderi de 1 mld. dolari provocate de cutremur
Desi nu se cunosc inca cifre exacte, Camera de Comert din Haiti
estimeaza ca pierderile totale provocate de seismul de pe 12
ianuarie s-ar putea ridica la 1 mld. dolari, in conditiile in care
PIB-ul statului s-a ridicat in 2008 la 6,95 miliarde de dolari.
Reluarea activitatilor economice s-ar putea dovedi practic
imposibila fara un ajutor semnificativ, in conditiile in care doar
30% din firme detin polite de asigurare, potrivit lui Reginal
Boulos, presedinte al Camerei de Comert din Haiti. O parte dintre
banci si-au redeschis sambata filialele din capitala, insa au
convenit sa impuna o limita de 2.500 de dolari la retrageri de
numerar, pentru a evita o criza a lichiditatilor.
Companiile de telecomunicatii opereaza la o capacitate de maximum
70% si doar jumatate din statiile de benzina ale capitalei s-au
redeschis. Problema cea mai dificila este insa cea legata de
furnizarea energiei electrice, urmand sa dureze trei pana la patru
luni pana cand capitala, care in prezent foloseste generatoare, isi
va reconstrui sistemul de energie electrica, potrivit lui Boulos.
Pentru a-si reveni complet insa, Haiti are nevoie de ani sau poate
chiar decenii si, bineinteles, de ajutoare externe substantiale.
Presedintele dominican Leonel Fernandez a estimat ca Haiti va avea
nevoie de 10 mld. dolari in urmatorii cinci ani pentru
reconstructie.
La limita saraciei: 2 dolari pe zi
In Haiti, cea mai saraca tara din regiunea Americii Centrale, peste 80% din populatie supravietuieste la limita saraciei, cu circa 2 dolari americani pe zi. Cu toate acestea, Haiti a fost unul dintre putinele state din regiune care au inregistrat crestere economica in 2009, mai exact 2,9%. Majorarea cheltuielilor guvernamentale, prelungirea scadentei la datoriile contractate de la tarile dezvoltate precum si extinderea industriei textile, care furnizeaza peste 90% din veniturile din export, au contribuit la aceasta crestere economica.