Mario Vargas Llosa
Conversație la Catedrala
Editura Humanitas
Traducere din spaniolă de Mihai Cantuniari. Un uriaș roman celebru care reapare în seria de autor Mario Vargas Llosa. Sub un motto din Balzac („Trebuie să fi scotocit în întreaga viață socială pentru a fi un adevărat romancier, pentru că romanul este istoria privată a națiunilor”) Llosa a publicat acest roman în 1969. „Catedrala invocată de Llosa nu este locul sacru al reculegerii, în care sufletul își găsește liniștea, refugiul solitar, împăcarea. Ironic și paradoxal, acest nume îl poartă o crâșmă mizeră de la periferia Limei anilor ’60, cu mese șchioape, cu fum de țigară și mirosuri grele, cu gesturi și vorbe obscene. Iată fundalul pe care se desfășoară conversația celor doi protagoniști, proveniți din categorii sociale diferite, dar pe care îi revoltă absurdul aceleiași lumi în descompunere.
După cum au subliniat criticii, prin această carte Llosa a izbutit să creeze romanul total. Creația lui are o arhitectură amplă și măreția unei catedrale.”
Erik Axl Sund
Persona
Slăbiciunea Victoriei Bergman
Partea I
Editura RAO
Traducere din limba suedeză de Daniela Ionescu. Erik Axl Sund este pseudonimul asumat de doi scriitori suedezi Jerker Eriksson (n. 1974) și Håkan Axlander Sundquist (n. 1965). Håkan este inginer, muzician și artist. Jerker este producătorul trupei de rock punk a lui Håkan, iloveyoubaby! Au scris trei romane până acum. Cel de față este primul dintr-o trilogie dedicată Victoriei Bergman. Sofia Zetterlund este o psihoterapeută preocupată de studiul persoanelor traumatizate. De fapt, aceasta este o fațetă a personalității sale. Ea suferă de dublă personalitate și își caută zadarnic identitatea în fiecare crimă înfăptuită. Jeanette este polițista care, căutând autorul crimelor, ajunge la psihiatră fără însă a o bănui. Un roman despre pierderea identității și trădare.
Mihaela Claudia Condrat
Distopia
Câteva exerciții de înnebunit frumos
Editura Limes
„Distopia este lumea tăcerii, este lumea visului alb în care se adăpostesc tot felul de viețuitoare-gânduri. Este și lumea regretului, a unor clipe stinse ce nu și-au atins maturitatea. Distopia este regretul zilei de mâine care deja în închipuirea mea se prefigurează așa de frumoasă, dar care mă întristează pentru că trece așa de repede (…) Numai privind distopic am văzut întregul din lume și din mine. Doar că, pentru curajul acesta, a trebuit să mă purific, pas cu pas, să mă retrag din cuvinte. Nu m-am putut apropia de această lume distopică decât depărtându-mă de mine însămi, lăsând să rupă din mine tăcerea, suferința și durerea.” – spune autoarea. O carte surprinzătoare de versuri.
Vladimir Nabokov
Foc palid
Editura Polirom
Traducere din limba engleză și note de Veronica D. Niculescu. Ediție îngirjită de Anca Băicoianu. Este volumul al 20-lea din Opere de Nabokov, apărute la Polirom. Nabokov imaginează un scriitor, pe nume John Francis Shade, care a scris un poem („Foc palid”) în pentametri iambici cu rime împerecheate, împărțit în patru cânturi, poem găsit după moartea sa și adnotat de un vecin editor. Poemul și notele sale, împreună cu prefața și indexul explicativ ale editorului, formează întreaga substanță a romanului. Poemul lui Shade este o reflecție asupra vieții sale, asupra sinuciderii fiicei sale și a concepției sale creștine privind natura ordinii divine.
Lumi stranii
Antologie de ficțiuni speculative
Editor: Ștefan Ghidoveanu
Editura Vremea
Așasea antologie alcăturită de Ștefan Ghidoveanu, în care se găsesc 19 proze de autori din anii ’90, fără a lipsi însă și cei care au debutat și s-au afirmat după 2000. Toate au un singur numitor comun: ideea de lumi stranii. O analiză profesionistă a acestui mod de exprimare literară în literatura română semnează în postfață criticul Cătălin Badea-Gheracostea. Semnează George Lazăr, Costi Gurgu, Narcisa Stoica, Ciprian Mitoceanu, Cristina Ghidoveanu, Adrian Buzdugan, Antuza Genescu, Aron Biro, Viorel Pîrligras, Dan Ursuleanu, Ana-Veronica Mircea, Ștefana Czeller, Ana Maria Negrilă, Liviu Radu, Don Simon, Eugen Cadaru, Petrică Sârbu & Ștefan Ghidoveanu, Sebastian A. Corn, Florin Pîtea. Antologatorul spune că a fost interesat să găsească povestiri sau schițe deja publicate (sub diverse forme și pe diverse suporturi), să aleagă texte cât mai variate din punct de vedere tematic, vrând să ofere o imagine cât mai cuprinzătoare a fenomenului în sine, a stilurilor și ideilor pe care le cultivă în prezent autorii români.
John Green
De 19 ori Katherine
Editura Trei
Colecția Young. Traducere din engleză de Shauki Al-Gareeb. După Căutând-o pe Alaska, romanul (prezentat și de Ziarul de duminică) cu care a câștigat Michael L. Printz Award, John Green vine cu o nouă poveste subtilă și inteligent scrisă. Colin, un „fost copil-minune” pasionat de anagrame, pleacă împreună cu prietenul său Hassan într-o călătorie departe de casă pentru a-și uita toate dezamăgirile în dragoste. Cu 10.000 de dolari în buzunar și un mistreț pe urmele sale, Colin vrea să demonstreze Teorema Fundamentală a Previzibilității Katherinelor care, speră el, va prezice viitorul tuturor relațiilor. „Katherine I a fost fiica meditatorului meu, Krazy Keith și, într-o seară la mine acasă, mi-a cerut să fiu prietenul ei, și eu am acceptat, iar apoi, după două minute și treizeci de secunde, mi-a dat papucii, ceea ce la început a părut amuzant, dar acum, privind în urmă, e posibil ca acele două minute și treizeci de secunde să fi fost cea mai importantă perioadă din viața mea.”