In Bucuresti vedem blocuri cu forme stranii, contraindicate in
tari seismice. Crapaturi care apar la cateva zile dupa darea in
folosinta, masuratori care indica un grad mare de risc, firme
fantoma care construiesc dupa proiecte falsificate si autoritati
iresponsabile care gireaza cu semnatura lor imobile nesigure:
ilegalitatile si neregulile apar revoltator de des la cladirile
noi. E nevoie de schimbarea imediata a legislatiei in domeniul
constructiilor. Campania “Exista viata dupa cutremur”, pe care ati
urmarit-o la stirile PROTV a avut un scop clar: cerem autoritatilor
sa puna viata noastra pe primul plan si sa ia imediat masuri pentru
a-i obliga pe dezvoltatori si constructori sa isi faca munca
responsabil, legal si fara rabat de la calitate.
Intre Chile si Romania e o distanta mai mare de 14 mii de
kilometri: in materie de constructii, ne despart cateva decenii.
Expertii nostri ar putea invata cate ceva din lectia chiliana, dar
guvernul nu le da fonduri pentru cercetare. Mai grav insa e faptul
ca legislatia romaneasca le permite unor asa-zisi investitori sa
falsifice proiecte si sa construiasca prost, cu acte in regula.
Expertii avertizeaza: un seism mare poate lovi in orice moment.
Viata noastra e in pericol.
Bucuresti, strada Aurel Vlaicu. Un bloc de 9 etaje rasarit intre
case. Inestetic, ciudat si, mai ales, periculos. Agitatia starnita
printre vecini n-a sensibilizat pe nimeni, asa ca blocul a ramas
infipt printre imobilele vechi, de valoare, amenintate acum de
colos. Calvarul a inceput, spun oamenii, cand un investitor, patron
al unei firme de constructii, s-ar fi asociat cu doi proprietari de
cladiri din zona si le-a propus sa construiasca un bloc pe terenul
lor, dandu-le la schimb apartamente. Casele au fost demolate si
uriasa constructie a pornit in stil romanesc. Au spus ca fac un
bloc cu 4 etaje. Cladirea s-a extins si a ajuns un bloc de 9 etaje,
fara autorizatie. Abuzul reiese din toate documentele oficiale. Pe
8 aprilie 2008, primaria sectorului 2 autoriza constructia unui
bloc de 4 etaje si al cincilea retras. Edilii locali au acceptat ca
imobilul sa fie ridicat pe tot terenul, trecand peste regulamentul
urbanistic al capitalei. Prin urmare, constructia rezultata e
lipita de casele vecine, si are balcoanele peste curtile din zona
si peste trotuar. Proiectul are si solutii tehnice ciudate: un
balcon este exact deasupra unui cos de fum. Dezvoltatorul, in goana
dupa spatiu cat mai mult, si-a permis o piramida cu varful in jos,
un lux la care in Chile, tara seismica, specialistii nici macar nu
se gandesc.
La noi in schimb, constructorii au stiut mai bine: proiectantii
cladirii sustin ca e foarte rezistenta. Sunt atat de siguri de
asta, incat intr-un an, pe structura calculata initial pentru 4
etaje, au rasarit 9. Specialistii atrag atentia ca imobilul ridica
foarte multe probleme.
In baza sesizarii de la locatari, inspectorii in constructii au
descoperit ca primaria a incalcat legea si cand a dat autorizatia
pentru 5 niveluri. N-au putut opri santierul si au cerut edililor
de sector sa anuleze avizul, iar constructia sa fie desfiintata.
Primaria n-a luat nicio masura, si atunci inspectia in constructii
s-a plans Prefecturii. Abia dupa ce prefectul a aflat de poveste,
primaria s-a sesizat. Doar ca, prin legislatia administratiei
locale, edilii nu pot anula autorizatia dintr-o iscalitura, asa cum
au dat-o, ci trebuie mearga in instanta pentru a cere retragerea
avizelor si demolarea imobilului. Asa ca de la sfarsitul lui 2009 a
inceput un proces. Legea ii permite insa dezvoltatorului sa intre
in legalitate. Acesta nu are decat sa cumpere o alta proprietate
din jur, ca sa obtina un coeficient de ocupare a terenului mai mic,
si in baza lui, o noua autorizatie, de data asta pentru 9
etaje.
Arhitectul sef al sectorului 2, Adriana Bagdasar, cea care a
aprobat autorizatia initiala, a fost demisa de primar anul trecut.
A mers pentru o zi arhitect sef la sectorul 5, insa a fost doar o
rampa de lansare, pentru ca de acolo a plecat detasata pe postul de
director adjunct la Inspectoratul de Stat in Constructii Bucuresti.
Adica a ajuns exact in postura de a-si controla propriile avize,
pentru care fusese concediata. In prezent nu mai lucreaza la
Inspectorat si urma ei s-a pierdut.
Cum poti deci vorbi in Romania de constiinta seismica, de
seriozitatea constructiilor si de raspunderea dezvoltatorilor, cand
acestia se ascund, fac investitii prin tertipuri la limita
legalitatii, iar autoritatile inchid ochii?
Alt caz, alta metoda de a scapa de lege. O firma care ridica un
bloc in centrul capitalei, la Registrul Comertului, figureaza ca
avand sediul in localitatea Darasti, judetul Ilfov, in imobilul cu
numarul 2A, de pe strada principala. La sediul firmei care apare
oficial la Registrul Comertului ar trebui sa ajunga toata
corespondenta, aici ar trebui sa vina in control si garda
financiara. Insa aici e un imobil parasit, e sediul unui fost CAP.
In datele oficiale apare sediul la camera 6. Camera 6 o fi probabil
grajdul numarul 6, desi localnicii spun ca e un grajd parasit. Nici
paznicul fostului CAP nu stie de camera 6 sau de vreo firma de
constructii. Si totusi, la registrul comertului, firma
constructoare, cu lucrari in zona zero a capitalei, figureaza ca
avind un numar de telefon fix si unul de mobil.
Exista insa si cazuri in care dezvoltatorii nu se ascund: ei sunt
pur si simplu, acoperiti de acte.
Bucuresti, 2010. Un bloc nou, pe cat de urat, pe atat de nesigur se
inalta printre imobilele vechi ale sectorului 3. In urma cu trei
ani, proprietarii apartamentlor au platit 1.300 de euro pe metrul
patrat si s-au mutat fericiti in casa noua. Nu stiau atunci ca,
abia terminat, blocul incepea deja sa se dezintegreze. In 2007,
oamenii l-au dat in judecata pe dezvoltator. Problemele veneau una
dupa alta: incepand cu avarii in locuinte si pana la inundatii in
demisol. Au incercat sa-si faca dreptate in instanta, cerand sa
vada proiectele si cartea tehnica a structurii, asa cum prevede
legea. Cartea tehnica nu a fost predata asociatiei de proprietari,
si in instanta a cerut-o expertul numit de instanta, si nu a
primit-o! Administratorul sustine ca dezvoltatorul nu arata
proiectul, ca sa nu se vada ca nu l-a respectat. Greselile de
executie iti dau fiori. In acest caz, si primaria si inspectia in
constructii au semnat procese verbale din care reiesea ca blocul nu
are nicio problema. Seful inspectorilor pe Bucuresti sustine insa
ca nu isi poate explica de ce cele doua subordonate nu au observat
numeroasele defecte de executie, care au fost atat de grave, incat
puteau fi vazute cu ochiul liber.
Dupa difuzarea unui prim reportaj de catre Protv, dezvoltatorul
care initial nu a vrut sa comenteze problemele de la bloc, a
precizat printr-un email, ca principalul vinovat pentru defectele
aparute, ar fi… presedintele asociatiei, care a distrus
blocul.
Explicatii aberante, ca si situatiile gasite pe unele santiere din
Romania. Printre cele mai intalnite cazuri sunt cele in care se
fura din materialele de constructie.
Bucuresti, sectorul 5. Pe strada Suhaia, la numarul 48, un bloc de
3 etaje, a crescut intre case. Imobilul pare zdravan, insa
proprietarilor le este teama sa locuiasca in el, pentru ca in cazul
unui seism, peretii imobilului ar putea sa cada pe ei. Cei doi soti
care au finantat cladirea au descoperit in timpul lucrarilor ca
firma angajata nu a respectat proiectul initial, autorizat. Au
devenit suspiciosi cand au observat ca materialele din acte nu
corespund cu cele din santier. Expertiza facuta de un inginer
atestat i-a ingrozit. “In urma expertizei si a probelor de
laborator, se demonstreaza ca in cladire, in plansee, s-au introdus
plase sudate de 4, in loc de plase de 6. Eu plateam plase de 6, iar
ei cumparau alte plase. In proiect 6, in cladire 4.” Desi expertul
spune ca blocul are o rezistenta foarte scazuta, aproape la
jumatate fata de cat prevad normativele, Inspectorii in
Constructii, n-au vazut nimic in neregula.
In schimb, Inspectorii in Constructii au demonstrat ca stiu sa faca
jaf in banul public. De 6 ani, echipamente sofisticate cumparate de
Ministerul Dezvoltarii, cu zeci de miliarde de lei, zac prin
garajele, subsolurile inundate sau camerele dezafectate din
inspectoratele teritoriale in constructii. Aparatele, de ultima
generatie atunci, ar fi trebuit sa-i ajute pe asa-zisii experti sa
testeze materialele de constructie folosite pe santiere. Li s-a
parut insa ca munca e prea grea si raspunderea prea mare, asa ca au
gasit scuze ca sa nu le foloseasca. Astazi, se plang de dotarile
proaste si lipsa de personal, dar nimeni nu-i intreaba cat de
constiinciosi sunt in timpul controalelor si cat de linistiti dorm
cand stiu ca semneaza avize de conformitate pentru abuzuri.
Dezastrul din 1977 s-ar putea repeta. Daca nu stim sigur cand va
lovi un nou cutremur puternic, avem o certitudine: Romania nu este
pregatita pentru asa ceva! Guvernul, Parlamentul, Primariile,
inspectoratele de constructii, inspectoratele de urgenta,
spitalele, toate institutiile trebuie sa inteleaga ca neglijenta,
iresponsabilitatea si lucrul de mintuiala ucid. Avem nevoie acum de
o strategie antiseismica in care sa fie cuprinse:
1. Modificarea legislatiei de proiectare si constructie a
cladirilor dupa modelul chilian sau al altor state care au invatat
sa lupte cu seismele.
2. Elaborarea unui sistem de control dur al constructiilor si
santierelor;
3. Expertizarea/ consolidarea/ demolarea/ reconstructia cladirilor
cu risc;
4. Finantare pentru cercetare si
5. Infiintarea unei singure Institutii care sa coordoneze intreaga
strategie antiseismica
Dezvoltatorul trebuie responsabilizat: el trebuie sa stie ca poate
plati cu inchsioarea daca face greseli, exact cum este in Chile.
Doar asa va fi primul interesat sa isi aleaga cei mai buni
constructori si proiectanti, ca sa construiasca sigur. Asta se
intampla in Chile, unde investitorii au dovedit ca au constiinta
seismica si au facut o dezvoltare imobiliara solida – cladirile
chiliene moderne nu cad la cutremur.
Daca autoritatile nu isi fac treaba, iar legea imparte raspunderea
la toti cei implicati in santier, in mod cert la final nu va fi
pedepsit nimeni si dezvoltatorii vor continua sa construiasca
abuziv.
In Chile, pedeapsa cu inchisoarea ajunge pana la 5 ani in cazul
celor care fac construiesc ilegal sau fac modificari interioare. La
noi, e doar contraventie, pedepsita cu amenda. Trebuie elaborat un
set de masuri stricte pe santiere, dupa modelul chilian: firmele de
constructii sa fie specializate pe tipuri de lucrari, toti
muncitorii obligatoriu calificati, asiguratorul sa aiba drept de
control prin intermediul unei societati care sa verifice in
permanenta santierul.
Institutiile statului cu atributii de control in constructii
trebuie reformate. Inspectorii care au girat constructii in afara
legii nu mai au ce sa caute in sistem.
In acest cazuri, in care erorile de constructie au fost trecute cu
vederea, inseamna ca inspectorii au fost fie neglijenti si
incompetenti, fie corupti si nepasatori. Raspunderea penala trebuie
sa ii atinga si pe ei. In mod ciudat, Inspectoratul de Stat in
Constructii nu este obligat – in prezent – sa participe la receptia
finala a lucrarii, ci doar la fazele intermediare. Inspectorii vin
la receptie in calitate de invitati, daca binevoieste sa-i cheme
dezvoltatorul.
Si controlul materialelor de constructie trebuie sa fie mai dur.
Inspectoratele trebuie sa aiba resursele si autoritatea sa
supravegheze piata constructiilor, nu doar sa simuleze, asa cum se
intampla acum.
Contraventiile trebuie transformate in infractiuni, iar
dezvoltatorul sa nu mai beneficieze de “un termen de intrare in
legalitate” daca a fost prins construind ilegal.
La consolidarea cladirilor cu risc seismic, Romania s-a impotmolit
intr-un program prost, fara iesire, care pune in pericol viata
oamenilor. Locatarii sunt lasati sa traiasca in blocuri subrede,
deoarece consolidarea este ingreunata de o legislatie care permite
licitatii cu termene de executie neclare si preturi aproximative,
ambele motive de refuz. Ar trebui studiat modelul chilian, care
impune daramarea tuturor cladirilor vechi, neinlcuse in patrimoniul
national.
E nevoie de finantare pentru a reporni acest program, dar si pentru
a cerceta. Legislatia trebuie refacuta dupa date noi, culese in
ultimii ani, astfel incat sa stim ce construim si unde. Legea
prevede pentru orice imobil studii geotehnice partiale, nu si teste
privind modul in care se va misca cladirea, in raport cu pamantul,
in caz de cutremur.
Iar ce nu stim, sa invatam de la cei mai buni in domeniu. E
inadmisibil sa nu ne permitem finantarea unei echipe de speciliasti
care sa se deplaseze in diferite tari lovite de cutremur si sa faca
schimb de experienta cu confrati de-ai lor. Doar asa reuseste
guvernul din Chile sa schimbe si sa imbunatateasca permanent
normativele pentru constructii.
Sub presiunea unor masuri mai drastice, cladirile noastre trebuie
proiectate si construite astfel incat sa faca fata seismelor
puternice. Viata noastra e in joc. Trebuie sa construim in functie
de calitatea solului, avem nevoie de cartografierea zonelor cu risc
seismic; Bucurestiul, Iasiul si alte orase din zone seismice
trebuie sa aiba harti de microzonare a solului, publice si
transparente.
In plus, cat timp inginerii si dirigintii de santier care incalca
legea nu isi pierd dreptul de a profesa decat prin lungi procese in
instanta – ceea ce pana acum nu s-a intamplat niciodata – cat timp
inspectorii in constructii nu sunt la randul lor controlati, atata
vreme cat legea iti lasa portite de scapare, iar reprezentantii
statului te invata cum si chiar iti creeaza premisele pentru
eludarea normelor, haosul imobiliar va domni in continuare in
Romania, si viata oamenilor va fi pusa in pericol.
E timpul sa ne schimbam mentalitatea. Sa ii obligam pe cei
responsabili sa verifice la sange cat de sigure sunt casele
noastre. Sa-i silim sa plateasca atunci cand gresesc si sa fie
pedepsiti atunci cand cred ca merge oricum. Ignorate, abaterile,
abuzurile si restrictiile incalcate pot ucide. Pe oricare dintre
noi.
Reportaj difuzat de Protv in emisiunea “Romania, te iubesc!” din 6 iunie 2010