Pentru Gerhard Schroder, cancelarul Germaniei, orice veste despre piata germana a muncii pare sa fie proasta, scrie Financial Times. Germania are 4,3 milioane someri iar protestatarii ies din nou in strada pentru a demonstra impotriva Hartz IV, legea care reduce beneficiile primite de someri.
Cu toate astea, exista o urma de speranta pentru Schroder si pentru cei care cauta semne de flexibilitate in practicile rigide de pe piata muncii din Germania. In mod neobisnuit pentru Germania, zona economica a salariilor mici, un tabu pentru multi muncitori, inregistreaza o perioada de boom, datorita unei cresteri a “mini-joburilor”: joburi de 400 euro pe luna, in magazine, cafenele si locuinte private.
Potrivit ultimelor date, aproximativ 7,6 milioane oameni sunt inregistrati ca avand aceste mini-joburi, la sfarsitul lunii iunie, cu 1,2 milioane mai multi decat anul trecut. Cifrele includ 410.000 de joburi in perioada aprilie-iunie, cea mai mare crestere trimestriala inregistrata din aprilie 2003.
Aceasta rara poveste de succes pentru incercatul guvern al lui Schroder are o oarecare doza de ironie, deoarece mini-joburile au fost create de acelasi set de masuri ca si Hartz IV, propuse initial de o comisie condusa de seful personalului de la Volkswagen, Peter Hartz.
Multi oameni si-au luat mai multe mini-joburi pentru a compensa venitul relativ mic, este de parere Ulrich Roppel , directorul agentiei de mini-joburi a guvernului. “Aceste joburi inseamna o portita pentru angajarea intr-un job full-time”, continua el.
Pana in prezent, legislatia permitea somerilor sa primeasca beneficii sociale care nu ii stimulau sa lucreze undeva. Lucrurile se vor schimba, insa, cand prevederile legii Hartz IV vor intra in vigoare, in ianuarie, marind presiunile asupra somerilor de a isi gasi un loc de munca. “Multi someri vor fi nevoiti sa accepte mini-joburi”, afirma Jurgen Schupp de la institutul economic DIW, din Berlin.
Friedrich Schneider, expert in problemele economiei subterane la Universitatea din Linz, Austria, sustine: “Mini-joburile sunt principalul motiv pentru care economia subterana din Germania isi va reduce dimensiunile in 2004, pentru prima data in ultimii ani.”. Schneider estimeaza o reducere cu 12-14 miliarde euro a veniturilor economiei subterane, la aproximativ 357 miliarde euro.
alexandru.cerchez@zf.ro