Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pentru schimburile comerciale externe, cu 5% sub anul trecut.
Exporturile au revenit anul trecut în teritoriul negativ și au scăzut cu 0,5%, în condițiile contracției unor economii din zona euro, principalii partenerii comerciali ai României, deși se estima o creștere de 7%. Declinul vine după ce în 2011 exporturile înregistrau un avans de 20%.
Economia României este încă puternic dependentă de zona euro, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate, dar se observă continuarea creșterii gradului de diversificare geografică, exporturile către țările non-UE fiind în creștere anul trecut.
Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pentru schimburile comerciale externe, exporturile totalizând doar 3,1 mld. euro, cu 5% sub nivelul din 2011. Evoluția a fost influențată de exporturile intra-UE, care au scăzut cu 8,6%, în timp ce schimburile comerciale în afara Uniunii Europene au crescut cu 3%. Aceasta este prima scădere din ultimii trei ani. În 2010 și 2011 exporturile au crescut cu 20-25% pe an.
Trendul exporturilor este corelat cu cel al producției industriale, care a stagnat pe ansamblul anului trecut, după ce în 2010 și 2011 a înregistrat creșteri neîntrerupte. Producția industrială a înregistrat în noiembrie o scădere de 1,3% față de aceași lună din 2011, reprezentând cea mai mare ajustare din ultimii trei ani, iar în decembrie a stagnat. Industria reprezintă circa un sfert din PIB-ul României.
Evoluția economiei României a fost corelată în 2012 cu cea a zonei euro, care a intrat oficial în recesiune tehnică, pentru a doua oară în ultimii trei ani, ceea ce a determinat înrăutățirea semnificativă a cererii externe. Majoritatea prognozelor privind creșterea economică din 2012 au fost ajustate spre 0,2-0,6%, dar nu este exclus nici scenariul recesiunii.
Pentru a suplini reducerea exporturilor către Uniunea Europeană, analiștii au recomandat extinderea piețelor de desfacere din afara Uniunii, însă procesul este de durată și afectat de concurența puternică pe costuri de producție. “Cu toate că se observă o scădere a exporturilor în 2012, creșterea gradului de diversificare geografică a piețelor pentru bunurile românești a condus la diminuarea impactului negativ indus de cererea în scădere din Europa”, afirmă Cătălina Molnar, economistul-șef al UniCredit Țiriac Bank.
Exporturile către țările non-EU au crescut cu 2,5% anul trecut, ajungând la o pondere de 30% în total exporturi, în timp ce exporturile către Europa au scăzut cu 1,8%.
“Evoluția slabă a exporturilor românești s-a accentuat în a doua jumătate a anului 2012 și se datorează atât recesiunii din zona euro, cât și încetinirii unor piețe emergente precum Turcia, un partener comercial important al României. Dependența puternică de zona euro rămâne o vulnerabilitate a economiei românești atât din punct de vedere al orientării exporturilor, cât și al surselor de proveniență a investițiilor străine directe, iar orientarea către piețe alternative din Asia și America ar fi benefică”, spune Eugen Sinca, analist șef la BCR.
Anul trecut exporturile au totalizat 45 mld. euro, în scădere cu 0,5% față de 2011, în timp ce importurile s-au diminuat cu 0,6%, la 54,6 mld. euro. Exporturile au fost principalul motor care a ajutat economia să iasă din criză, crescând aproape neîntrerupt în anii 2010 și 2011.
În noiembrie 2012 exporturile au ajuns la 4,2 mld. euro, al doilea maxim istoric lunar, în timp ce importurile au frânat puternic, indicând o înrăutățire a cererii interne. Maximul istoric lunar la exporturi, de 4,21 mld. euro, s-a înregistrat în luna septembrie 2011.
Evoluția exporturilor nu a confirmat însă așteptările. Comisia de Prognoză vedea o creștere de 7% a exporturilor pentru 2012, la 48 mld. euro, față de 45 mld. euro în 2011. Însă au existat și analiști care nu excludeau la începutul anului 2012 riscul scăderii exporturilor în ipoteza materializării scenariilor negative legate de criza datoriilor.
Ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse mașini și echipamente de transport (40,4% la export și 33,7% la import) și alte produse manufacturate (34,1% la export și 29,3% la import).
Analizând structura exporturilor, observăm o scădere a ponderii mașinilor și echipamentelor (inclusiv de transport) cu 0,8 puncte, până la 40,4%, dar o scădere și mai mare se observă și pe zona importurilor (-0,9 puncte, până la 33,7%), după cum remarcă Molnar.
Cu toate că 2012 a fost un an agricol slab, exporturile de produse agricole și alimente, băuturi și tutun au crescut semnificativ, ponderea acestui segment ajungând la 7,5% în total exporturi (de la 6,4% în 2011). O posibilă explicație ar putea să fie investițiile în infrastructură în domeniul agricol (ex. silozuri) care au putut face posibilă stocarea produselor obținute într-un an agricol foarte bun (precum 2011) și amânarea vânzării acestora la prețuri mici pentru mai târziu (când prețurile se ajustează), explică economistul-șef al UniCredit Țiriac Bank.
Deficitul comercial a crescut anul trecut cu 1,7 mld. lei, la 42,7 mld. lei, dar, exprimat în moneda europeană, indicatorul a scăzut cu 109,4 mil. euro, la 9,56 mld. euro, apropiat de nivelul din 2011.
Cum va fi 2013 pentru exporturi
BCR, cea mai mare bancă după active, se așteaptă în 2013 la o creștere ușoară a exporturilor, de 2-3% în termeni nominali, în condițiile în care indicatori de sentiment precum Ifo Business Climate sau PMI arată o îmbunătățire a economiei germane.
Având în vedere lansarea unor noi modele la Dacia, intenția Ford de a majora producția de motoare (având în vedere cererea mai mare pentru astfel de produse decât pentru automobile), intrarea în producție a DeLonghi și Bosh în 2013 ar putea avea un impact favorabil asupra exporturilor din România, crede Cătălina Molnar.
“Revenirea economiei zonei euro din a doua parte a anului 2013 și perspectivele ușor mai bune pentru economia mondială în 2013 față de 2012 pot genera, de asemenea, un efect marginal pozitiv.”
De unde poate veni creșterea economică?
Nu există o “rețetă” pentru creștere economică. În plus, cunoaștem cel puțin câteva constrângeri cu care ne vom confrunta și în anii următori. Constrângeri care sunt determinate, în primul rând, de condițiile externe, spune Claudiu Doltu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor. Există cel puțin patru domenii în care este loc de o mai bună folosire a resurselor existente. De aici pot apărea rezultatele mult dorite. Aceste domenii sunt energia, infrastructura, sectorul întreprinderilor de stat și agricultura privită din perspectiva dezvoltării rurale, în opinia lui Doltu.
Citiți pe www.zf.ro editorialul lui Claudiu Doltu, “De unde poate veni creșterea economică?”