“S-au distrus lanțurile de creare a valorilor. Trebuie să fim foarte atenți, pentru că mitul expor­tului este o tragedie a economiei ro­mânești: fiecare se duce la export în alte lanțuri de creare a valorilor, oferind produse extrem de ieftine. Ne bucurăm că exportul e motor de creștere, dar pe termen lung am subminat adăugarea de valoare pe piața locală”, a declarat Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), în cadrul conferinței “Cei mai mari jucători din economie”, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Romtelecom, Cosmote, Enel, CEZ, Romsys și Terapia.

Una dintre principalele șanse pentru companiile locale în contextul actual de pe piață este faptul că pot profita și de volatilitatea capitalului străin, ocupând astfel “locul liber” lăsat de investitori străini care au ales să își închidă facilități de producție în România.

În acest context, profesorul Daniel Dăianu, fost ministru de finanțe, a subliniat că Ro­mâ­nia trăiește în con­ti­nua­re cu iluzia creșterii eco­nomice nesustenabile și că jucă­to­ri­lor din eco­no­mie le vine greu să înte­leagă că, de fapt, pe­rioada de criză a în­sem­nat și o re­ve­nire la nor­ma­litate, la capa­citatea reală de creștere a economiei locale.

“Noi în perioada 2005-2008 am crescut pe baza stocului de capital și nu pe baza creșterii de productivitate. (…) Există un rol al capitalului autohton, dar noi avem mai mulți reprezentanți care sunt mai interesați de extragerea de rentă decât de contribuția la consolidarea unei companii”, a arătat Dăianu.

Investițiile străine se află în cădere liberă de mai mulți ani, coborând de la 7,8 mld. euro în anul 2007 la 1,9 mld. euro la sfâr­șitul anului trecut. Cu toate acestea, capitalul străin con­tinuă să aibă un rol important în economie, fiind principalul mo­tor de creștere al investițiilor. Acest lucru se întâmplă și pentru că marile multinaționale au acces mult mai ieftin la finan­țare în comparație cu antreprenorii ro­mâni.

Cehii de la grupul energetic CEZ, spre exemplu, au investit până în prezent peste 2 mld. euro în România și vor continua anul acesta cu alte “injecții” de aproximativ 400 mil. euro, bani care ar urma să fie folosiți pentru noi proiecte. “Grupul CEZ continuă politica de investiții ma­sive în România. După aceste 2 mld. euro, avem alte 400 mil. euro anul acesta și vizăm dezvoltarea prin achiziții în zona de energie electrică și mai ales în zona de energie rege­nera­bilă”, a declarat Adrian Borotea, membru al directoratului CEZ.

În același timp, Constantin Toma, unul dintre cei mai pu­ter­nici antreprenori români, care a construit de la zero grupul Romet, un business de 300 milioane de euro/an, a aver­tizat că re­­venirea economiei românești este dependentă de in­dus­tria­li­zare pentru că acest sector este unul dintre puținele care creea­ză masiv locuri de muncă. “Rein­dus­tria­li­zarea Ro­mâ­niei este cea mai importantă chestiune pe care Guvernul tre­buie să o facă, deocamdată nu se vorbește nimic despre asta”.

Dragoș Damian, CEO al Terapia, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din România, a spus că pe unele segmente economia românească performează la export. “Trebuie să scăpăm de această idee că dacă pe o cutie scrie fabricat în România produsul este prost. România ex­portă medicamente în 98 de țări. Pe plan local avem 25 de capacități industriale”.

Totuși, șeful Terapia a precizat că deși producătorii români merg la export, piața internă de medicamente este acoperită în proproție de 80% de produse din import.

Pe lângă creșterea pe baza exporturilor, un alt motor pen­tru economie ar putea fi creșterea productivității din sistemul pu­blic, acolo unde România este departe de potențial. Una dintre căile pentru creșterea impactului acestei zone este im­ple­mentarea soluțiilor IT, a concluzionat Horațiu Berdilă, CEO al Romsys.


Daniel Dăianu, profesor de economie, fost ministru de finanțe

  • Suntem în continuare într-o criză economică și financiară profundă, nu s-a terminat încă. Sistemul financiar este unul care nu funcționează foarte bine. Avem o mare problemă cu zona euro care are un design defectuos.

  • Avem criza financiară, dar și socială. Perioada de acum se caracterizează prin incertitudini, volatilitate, creștere economică deteriorată. Marea temă a reindustrializării reapare. Și în România, dar și în Vest, care redescoperă industrializarea.

  • Criza a redus potențialul de creștere, sunt aprecieri că rata de creștere la nivelul UE s-ar fi înjumătățit.

  • O chestiune care produce frisoane este așa-numitul fenomen “the big shift” (marea schimbare). Acum se produce un big shift la scară milenară. Noile tehnologii nu mai sunt în panoplia vestului industrial. BRICS sunt foarte aproape de frontierele cunoașterii. Asia revine după 4-500 de ani într-un stil care produce frisoane.

  • Apartenența la UE nu garantează dezvoltarea. O piață unică nu înseamnă șanse egale. România se descurcă cu dificultate aici.

  • Trăim încă cu iluziile creșterii economice nesustenabile. Avem o mare sfidare demografică fiindcă avem o migrație masivă. Populația îmbătrânește, natalitatea este scăzută și avem și o trăsătură de ruralitate care nu ne avantajează.

  • Sunt rezerve interne mari în ceea ce privește alocarea resurselor atât în sistem public, cât și privat, dar sunt resurse legate de ineficiență.

  • Economia funcționează puternic în interiorul frontierelor de producție Cum le depășim? Noi în 2005-2008 am crescut pe baza stocului de capital și nu pe creșterea de productivitate.

Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România

  • Creșterea noastră economică în ultimii ani a fost provocată de convergența la Europa, de faptul că Europa “ne-a supt” înspre ea. În continuare putem crede că dezvoltarea noastră poate fi dată de convergența în Europa.

  • Avem forță de muncă ieftină, capital foarte scump, pământ ieftin. Nu ne-am pus niciodată problema ca printre factorii de producție să punem și tehnologia.

  • În privința capitalului, acum observăm ca am avut o mare volatilitate a capitalului străin.

  • S-au distrus lanțurile de creare a valorilor. Trebuie să fim foarte atenți că mitul exportului este o tragedie a economiei românești: fiecare sare și se duce la export în alte lanțuri de creare a valorilor, pentru că oferă produse extrem de ieftine.

  • România s-a trezit la intersecția a două molime: contagiunea grecească, prin atac asupra băncilor, și contagiunea austriacă, geografică.

  • Noi suntem taker-i (jucători – n.red.) de efecte, nu suntem giver-i, creatori. Intrăm într-o nouă buclă, în care forța de muncă din București e plătită la fel ca în Shanghai. S-ar putea totuși să vedem delocalizări care să prefere România.



Ovidiu Ghiman, director executiv strategie și comercial rezidențial Romtelecom

  • Clienții tradiționali ai Romtelecom migrează de la voce, serviciul clasic la televiziune.

  • S-a discutat foarte mult timp că piața de telecon este aglomerată, cu foarte multe oferte. Am lansat în acest context pachete personalizate, care au fost un driver important, s-a văzut imediat atât în venituri, cât și în profituri. Am văzut că au crescut încasările de la clienți deja existenți. Jumătate din clienții noștri folosesc două servicii.

  • În vremuri grele nu avem neapărat luxul de a avea atenția clienților, întrebarea rămâne cum le putem face viața mai ușoară.

  • Am dezvoltat canalul de vânzări online, care reprezintă 5% din vânzările totale.

  • Trendul este acela al parteneriatelor astfel încât să fim în poziția de a oferi conținutul la tarife competitive. Astfel de parteneriate vor continua atâta timp cât vor avea sens de business.

  • Avem o abordare conservatoare a consumatorului, sunt rezervați, lucrurile pot evolua într-o direcție diferită, dar aceasta este situația în acest moment.



Constantin Toma, director general Romet Grup

  • Reindustrializarea României este cea mai importantă chestiune pe care Guvernul trebuie să o facă, deocamdată nu se vorbește nimic despre asta.

  • Crearea de locuri de muncă cu ajutorul tehnologiilor moderne este o iluzie. Tehnologiile moderne necesită foarte puțini oameni. La energie regenerabilă, spre exemplu, ai numai paznici la o centrală eoliană. Și atunci, de unde să se creeze locuri de muncă?

  • Noi antreprenorii nu cerem bani de la stat, dar cerem o altă abordare. Guvernanții nu au o strategie pentru dezvoltarea acestei țări. Toți banii care vin de la Uniunea Europeană se întorc afară în schimbul utilajelor și proiectelor contractate.

  • După Revoluție aveam 30 de ani, eram șef de secție la CITAMA Brașov. M-am trezit cu soția și doi copii mici fără loc de mună. Am vândut rulmenți și blugi, dar am zis că asta nu este pentru mine.

  • În zona apei, de exemplu, s-a calculat un necesar de 19 miliarde de euro pentru a aduce țara la nivelul statelor dezvoltate. Acum sunt semnate contracte de 4,5 mld. euro pentru investițiile în apă și canalizare prin programele de fonduri europene.



Panos Makris, chief commercial office al Cosmote

  • Deprecierea leului față de euro are impact atât în consum, dar și în creșterea ratelor. Puterea de cumpărare este în scădere, am văzut asta și în magazinele noastre, oamenii au ezitări atunci când cumpără bunuri și servicii.

  • Piața de telecom a urmat în general evoluția economiei după 2008. Pentru 2012 ne așteptăm ca piața să crească de asemenea în ritm cu economia.

  • Toata lumea e afectată de Grecia, nu doar România. Grecia e o țară care a avut o abordare dezechilibrată în ceea ce privește cheltuielile publice, respectiv veniturile publice. Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a presiunii politice și a unei stări de euforie mai pronunțate decât ar fi fost cazul.

  • Grecia are șansa, odată cu această criză, să își redefinească fundamentele.

  • Credem că România nu are de-a face cu Grecia în criza actuală, fundamentele din România sunt mai bune.

  • În această criză Grecia are șansa să se rearhitectureze în zona cheltuielilor publice și să iasă și mai puternică din criză.

  • În acest moment unele companii grecești au venituri în scădere în Grecia, dar au încasări în creștere în străinătate, pe alte piețe.

  • Consumul mediu pentru fiecare client al Cosmote a rămas stabil față de 2008.

  • Unul dintre motoarele de creștere de anul trecut a fost partea de clienți corporate, segment unde am înregistrat o creștere de 30%.

  • Investițiile făcute de Cosmote până acum în România se ridică la 3 miliarde de euro, suntem unul dintre cei mai mari investitori care au orientat bani către infrastructură.

  • Am ajuns să operăm în toată țara, avem 99% acoperire și 90% acoperire teritorială și avem internet de mare viteză disponibil pentru 60% din populație.



Adrian Borotea, membru al Directoratului CEZ România

  • Trebuie să ținem cont de mediul extern, pornind de la UE, dar fără a neglija și alte frontiere, mergând către mediul intern. Prin consumul de energie electrică se dă un semnal: dacă se relansează consumul înseamnă că există o perspectivă îmbucurătoare.

  • Este foarte bine ca statul să încurajeze dezvoltarea unor companii de stat, nu numai prin declarații, ci și prin acțiuni. Acest lucru s-a întâmplat în Cehia cu CEZ. Grupul e prezent azi în o serie de state, pornind de la o companie destul de mică, de talia Renel-ului și ajungând în primii zece jucători din Europa.

  • CEZ a investit peste 2 miliarde de euro în România, pentru că România este țară a UE, a preluat și preia în continuare prevederile europene, are stabilitate politică și își asumă angajamentele.

  • România este norocoasă, pentru că avem un portofoliu energetic echilibrat. România se află într-o situație fericită, fiind un exportator net de energie electrică.

  • Ce doresc investitorii? Stabilitate, predictibilitate, stabilitate politică în vederea schițării unor planuri de afaceri pe termen lung, ceea ce duce la crearea de locuri de muncă și de investiții care rămân aici, plus impozitele și taxele plătite.

  • CEZ are direcții de dezvoltare multiplă, una dintre aceste direcții este energia nucleară – în contextul epuizării combustibililor fosili. Energia regenerabilă este o altă direcție, una dintre țările în acest segment pe care CEZ și-a focalizat atenția este România.

  • Consumul total de energie electrică în Cehia este de două ori peste cel din România.

  • Jumătate din investițiile din România sunt focalizate pe energie verde, în cele trei parcuri eoliene, investiții de 1,1 miliarde de euro.

  • Energia eoliană este cea mai ieftină alternativă în ideea atingerii țintelor asumate cu Uniunea Europeană pentru anul 2020.



Dragoș Damian, CEO Terapia

  • Numai după ce treci printr-o fabrică și auzi zumzetul mașinilor de cusut, al aparatelor de sudură sau click-urile capacelor sticluțelor de sirop de tuse poți să înțelegi ce înseamnă industria și să o iubești.

  • România exportă medicamente în 98 de țări. Avem 25 de capacități industriale în toată țara (în industria farmaceutică).

  • Nu contribuim cu mult la PIB, circa 1%, dar suntem mândri de acest procent. Totuși, în Slovenia, o țară mai mică, industria farmaceutică contribuie cu peste 20% din PIB.

  • În 2007 s-au consumat 518 milioane de cutii de medicamente în România, iar în 2011 471 de milioane de cutii.

  • În schimb piața farma, a crescut valoric în perioada 2007-2011 de la 4,5 miliarde de lei la 9 miliarde de lei.

  • În aceeași perioadă, numărul de cutii de medicamente produse locat a scăzut cu 40%, la 190 de milioane. Balanța farma este net în favoarea importurilor.

  • Pierderile cumulate de venituri (cât ar fi putut vinde producătorii români) se ridică la 0,2% din PIB între 2006 și 2011. Industria farmaceutică a disponibilizat în perioada de criză.

  • Balanța comercială în industria farmaceutică este net favorabilă importurilor. Piața este acoperită 80% din medicamente de import, restul fiind românești.

  • Termenul de plată a devenit un termen de competiție în industria farmaceutică. Un termen de plată mai mare acordat face o companie să fie mai bună decât alta indiferent de diferențele de inovare dintre cele două.

  • Dintr-un venit brut de 100 de ron în această industrie, 20 ron sunt discount pentru canalele de distribuție, iar 25 ron taxa claw-back. Nicio altă industrie nu este “amendată” așa cum este industria farma în acest moment în România.

Subiecte #Conferința#crestere economica#exporturi