Exporturile au atins in iunie cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, iar pe primele sase luni au crescut cu peste un sfert fata de anul trecut, dar structura acestora nu este deloc un motiv de optimism, fiind, dupa opinia analistilor si a unora dintre cei mari exportatori, inca neaxata pe o directie competitiva.
Structura exporturilor pe primele sase luni ale lui 2000 isi pastreaza rigiditatea din ultimii ani, fiind dominata invariabil de trei categorii de marfuri: articolele de imbracaminte, cu o pondere de 17%, fonta, fierul, otelul, care reprezinta 10% din total si incaltamintea, care aduce circa 8% din incasari.
Luna iunie a consemnat depasirea pragului, pana acum intangibil, de 800 mil. dolari incasari din exporturi, fara ca aceasta sa insemne o crestere semnificativa a exporturilor cu valoare adaugata ridicata, adica produse cu grad inalt de prelucrare.
Este drept ca aproape toate grupele de marfuri exportate au inregistrat sporuri de 0,1-0,2%, insa pozitia acestora in structura generala a ramas practic inghetata, ponderea cea mai mare fiind detinuta in continuare de exportul de forta de munca, specific industriei textilelor, care lucreaza masiv in lohn, si de produsele cu grad scazut de prelucrare, dar realizate cu consumuri energetice ridicate.
Masinile si dispozitivele mecanice, echipamentele electrice raman invariabil in a doua jumatate a clasamentului categoriilor de marfuri cu pondere reprezentativa in exporturi.
Desi datele statistice sustin teza unei dinamici spectaculoase a exporturilor de la inceputul anului, fiind cuantificat pe primul semestru cel mai mare volum al incasarilor din 1989 incoace, respectiv 4, 9 mld.$, dimensiunea calitativa a acestei evolutii este pusa sub semnul intrebarii de multe dintre firmele specializate in comert exterior.
Matache Nicolaide, directorul general al Uzinexport Bucuresti, una dintre cele mai puternice firme de comert exterior din Romania, apreciaza ca este vorba de o crestere pur si simplu intamplatoare a exporturilor. “Simpla analiza pe componente a fluxului de exporturi ne arata ca practic avem o crestere otova, care nu este in nici un caz rodul unei strategii inteligente”, a declarat directorul Uzinexport pentru Ziarul Financiar.
El sustine ca orice incercare de a gasi explicatii savante in ceea ce priveste resorturile acestei dinamici a exporturilor este lipsita de sens. Nicolaide considera ca activitatea de export a Romaniei este dominata de haos, in conditiile in care “toate societatile se reped sa exporte orice si oricum”.
Directorul general al Uzinexport sustine ca nu ne putem lauda “cu cresteri ale exporturilor de imbracaminte si busteni”, in timp ce industria romaneasca a constructiilor de masini, binecunoscuta de Uzinexport, este “paralizata”.
Autoritatile incearca sa stimuleze exportul prin facilitati fiscale si depreciere controlata a monedei nationale, dar potentialul inca scazut de export al Romaniei se datoreaza structurii sale economice extrem de rigide. Analistii spun ca doar reducerea impozitului pe profit la 5% pentru exportatori a facut ca foarte multe companii sa exporte mai mult, si nu o competitivitate mai ridicata.
Pentru comparatie, exporturile din Ungaria au crescut de la 8,1 mld.$ in 1993 la 24,9 mld.$ in 1999, in Cehia de la 8,4 mld. $ in 1992 la 26, 9 mld. $ in 1999, in timp ce in Romania, de la 4,3 mld.$ in 1992 s-ar putea ajunge la peste 9 mld. $ anul acesta.