Potrivit datelor Institutului Națio­nal de Statistică, în primul trimestru din acest an valoarea totală a exporturilor a ajuns la 7,93 miliarde de euro, aproape de nivelul de 8 miliarde de euro atins în primele trei luni din 2008, atunci când criza încă nu se simțea pe piața locală. O altă veste bună pentru economie este scăderea importurilor cu 23% în primul trimestru din 2010 față de aceeași perioadă din 2008, până la 9,89 miliarde de euro.

“Rabla” a salvat exporturile

Mai mult, dacă în primele trei luni din 2008 balanța comercială cu țări ca Ger­mania, Franța sau Italia era nega­tivă, anul acesta situația arată mult mai bine. Astfel, în cazul Franței România a trecut de la un deficit de 200 de mi­lioane de euro (diferența dintre ex­porturi și importuri) la un excedent de 54 de milioane de euro. În cazul Ger­maniei deficitul s-a redus semnificativ, de la 842 de milioane de euro la 218 mi­lioa­ne de euro, iar în cazul Italiei va­loa­rea deficitului s-a redus de la 194 de mi­lioa­ne de euro la 23 de milioane de euro.

“Revenirea exporturilor s-a datorat creșterii sectorului industrial din Eu­ro­pa, care a generat o creștere și pe piața locală, dar și măsurilor luate de gu­ver­nele europene. Programele Rabla din țările UE (pentru înnoirea parcului auto – n. red.), în special din Germania, sunt o explicație pentru o mare parte din creșterea exporturilor”, explică Laurian Lungu, managing partener al firmei de cercetare și analiză Macroanalitica.

Către Germania, cea mai impor­tantă destinație de export pentru com­pa­niile locale, valoarea exporturilor a urcat cu 14% în primul trimestru, com­parativ cu aceeași perioadă din 2008. Pe de altă parte, exporturile către Italia, a doua țară din clasamentul destinațiilor, s-au redus cu 13%. Franța ocupă locul trei în acest clasament, primul trimestru marcând o creștere de 16% a valorii bunurilor exportate către această piață.

În Spania și Olanda exporturile au urcat cu 30%

Sunt însă și state unde exporturile au avut o dinamică mai mare decât media în primele trei luni, comparativ cu aceeași perioadă din 2008, cum ar fi Spania (plus 30%), Olanda (26%) sau Polonia (20%).

“Singura explicație este că cererea și-a revenit pe aceste piețe. Toate se aflau în contracție economică, dar au început să își revină, ceea ce a dus la creșterea exporturilor către aceste piețe”, afirmă Nicolaie Alexandru-Chi­deș­ciuc, economistul-șef al ING Bank.

În timp ce alte piețe își revin, Ro­mânia se adâncește în recesiune, ur­mând să înregistreze cea mai proastă evo­luție economică din Europa Cen­trală și de Est în acest an. Expor­turile nu vor susține foarte mult economia în ur­mătoarea perioadă, analiștii aștep­tân­du-se la o scădere a ritmului de creș­tere în a doua jumătate a anului, odată cu încetinirea economiei zonei euro.

“În a doua jumătate a anului ne așteptăm la o încetinire a zonei euro, deci vor avea de suferit exporturile. Am exportat mult prin programe Rabla, dar acum acestea nu mai sunt”, susține economistul-șef al ING Bank.

Laurian Lungu de la Macroana­liti­ca spune că dezvoltarea exporturilor datorită avantajului forței ieftine de muncă și a anumitor subvenții este conjucturală și nu va mai dura mult.

“Cred că la export ne vom baza în continuare pe industria auto, deoarece sunt reduse costurile de producție, iar prețurile automobilelor produse aici sunt foarte competitive în UE. De asemenea, este importantă industria chimică, care beneficiază de subvenții la gaze, dar nu se știe cât vor mai dura acestea. Totuși, sunt avantaje conjuc­tu­rale. Industria auto se va mai dezvolta o pe­rioadă datorită forței de muncă ief­tine, dar pe viitor ar trebui să ne bazăm pe tehnologia înaltă, care în combinație cu mâna de lucru ieftină reprezintă cheia succesului”, explică Lungu.

În prezent, produsele de pe piața lo­cală care se vând cel mai bine la ex­port sunt Loganurile fabricate de Dacia la Pitești, telefoanele fabricate de Nokia la Jucu (județul Cluj) și carbu­ran­ții produși de rafinăria Petromidia din Năvodari.

În primele patru luni ale anului, va­loarea exporturilor a fost de 10,8 miliar­de de euro, cu 23% mai mult compara­tiv cu perioada similară a anului trecut, primii 100 de exportatori asigurând mai bine de jumătate din această sumă.

Balanța comercială arată bine atunci când este vorba de țări ca Turcia (exce­dent de 122 mil. euro), Bulgaria (exce­dent de 94 mil. euro) sau Serbia (62 mil. euro). Clasamentul deficitelor este însă mai spectaculos: China – 453 mil. euro, Rusia – 370 mil. euro, Ungaria – 360 mil. euro și Kazahstan – 290 mil. euro.