Principalii indicatori ai bugetului pe anul 2001 vor fi cei prevazuti de strategia de dezvoltare economica pe termen mediu, adica o inflatie de 18-20%, un deficit de 3% din PIB si o crestere economica de 4%, a afirmat primul-ministru Mugur Isarescu, la Seminarul “Pulsul economiei la sapte ani de guvernare” desfasurat la sfarsitul saptamanii trecute la Costinesti.
Isarescu a adus in discutie, in acest context, intentia Guvernului de a redacta proiectul de buget pe anul 2001, care sa fie finalizat si adoptat de Parlament pana in alegeri.
“Tare doresc sa fac acest lucru, sa avem un buget si pentru 2001, care ar fi si un bilant si ar arata viitoarei guvernari ca nu lasam datorii ascunse, lucruri neclare”, a spus Isarescu.
Potrivit premierului, productia industriala din luna iunie a fost cu 2,3% mai mare fata de cea din luna mai, aceasta evolutie fiind pusa in cea mai mare parte pe seama cresterii exporturilor.
“In iunie, exporturile au atins un nivel record, de 900 mil.$, mai mare decat precedentul din luna aprilie, de 860 mil.$”, a precizat Isarescu, adaugand ca, in aceasta saptamana, Comisia Nationala pentru Statistica (CNS) va furniza date suplimentare.
Exporturile sunt considerate “locomotiva” cresterii economice asumata de guvern.
Primul ministru a explicat ca aceste date arata o “crestere economica sanatoasa”, deoarece “la exporturi nu mai poti minti, datele sunt confirmate de conturi bancare”.
Confectiile si textilele au ponderea cea mai insemnata in exporturile Romaniei. Primul ministru a precizat ca cifrele arata o crestere de 10% a exporturilor din iunie fata de mai, de 29,6% fata de mai 1999, iar cele din prima jumatate a anului sunt cu 43% mai mari, prin raportare la aceeasi perioada a lui 1999.
Isarescu a mai consemnat o crestere a productiei de mijloace de transport rutier, dar si “disparitia” unei ramuri industriale, si anume productia de echipamente si aparate de radio si telecomunicatii.
Salariul real a crescut in iunie cu 0,8%
Salariul real a crescut in iunie cu 0,8% fata de luna mai, in partea a doua a anului fiind posibila inca o crestere de 1-2%, care ar putea determina revirimentul consumului, a mai spus premierul Mugur Isarescu.
Premierul a explicat ca aceasta cifra arata ca, treptat, s-a recuperat scaderea nivelului de trai din primele luni ale anului si ca, de acum, este previzibila cresterea castigurilor salariale.
“Cresterea salariului real poate fi de 0,2-0,3- 0,5% la nivelul a 2-3 luni si nu se poate face decat gradual, deoarece tipul de crestere economica nu este electoral, ci tipul pe care ni l-am asumat cu partenerii internationali”, a spus primul ministru, adaugand ca populatia va simti cu intarziere efectele cresterii economice, posibil chiar dupa alegeri.
Primul ministru a apreciat ca pentru continuarea reformei sunt necesare o minima stabilitate politica si coerenta actului de guvernare, in conditiile in care lupta electorala va deveni mai incinsa”.
Premierul spune ca nu vom avea inflatia prognozata
Isarescu a reconfirmat una din nerealizarile guvernarii – tinta inflatiei – care ar putea ajunge la 31- 32%.
“Consumul isi revine, nu as sacrifica productia industriala, veniturile si consumul de dragul inflatiei de 27%”, a apreciat Isarescu.
Bilantul acestei perioade de guvernare va servi discutiilor care vor fi purtate in august cu misiunea Fondul Monetar International (FMI) pentru revizuirea memorandumului economic, incluzand si rectificarea bugetului si punerea in aplicare a masurilor de reducere a arieratelor.
Primul ministru a mentionat Apararea, Munca si Protectia Sociala si Agricultura ca principale domenii spre care se vor indrepta fondurile suplimentare. Agricultura are nevoie de cel putin 100 miliarde de lei drept cofinantare pentru programul SAPARD, desi ministerul a solicitat 4-5.000 de miliarde de lei pentru anihilarea efectelor secetei, iar MMPS de 3.000 miliarde de lei pentru majorarea baremurilor minime de pensii.
“Nu vad presiuni deosebite asupra bugetului, primele sase luni se inscriu in program, problema de fond raman dobanzile la datoria publica “, a apreciat Isarescu.
Bugetul de stat a alocat 5,7% din PIB pentru plata acestor dobanzi la o datorie care are un nivel de 34% din PIB.”Daca am avea credibilitate, cheltuielile cu dobanzile ar trebuie sa fie 3% din PIB”.
In privinta imbunatatirii mediului de afaceri, primul-ministru a respins posibilitatea reducerii impozitului pe profit sub 25%, mentionand posibilitatea reducerii numarului de impozite , care acum este de 60-70, “impozite care au alungat investitorii”.