Ieri, 21 iulie, s-a deschis la Muzeul Național Bran expoziția “Regina Maria și arta populară”, care va rămâne deschisă până la 21 mai 2012. Pentru Regina Maria a României, arta populară a reprezentat o importantă sursă de inspirație în vestimentație, dar și în decorarea interioarelor pe care le-a creat. (Totodată, în 21 și 22 iulie, s-a desfășurat al VII-lea simpozion Regina Maria, în prezența unor oaspeți de seamă.)

Expoziția “Regina Maria și arta populară” pune în valoare câteva dintre piesele de artă populară care provin din fondul regal, realizate de meșteri populari români, sași, germani sau ruși, începând de la sfârșitul secolului al XVII-lea și până în prima jumătate a secolului al XX-lea.

În foarte multe imagini de epocă, regina Maria apare fotografiată purtând costum de țărancă română. Dintre puținele piese care provin din vechile costume populare ale suveranei sau ale principesei Ileana, menționate în inventarele muzeale (cele mai multe dintre textilele semnalate în inventarele de epocă ale Castelului Bran fiind transferate după 1948, din ordinul autorităților comuniste, ca recuzită, la Teatrul Național din București) au fost selectate două vâlnice – fote crețe sau plisate de tip oltenesc – bogat țesute cu dungi verticale în culori variate, cu motive geometrice sau florale geometrizate mărunte, pe fond roșu sau roșu închis.

Camerele amenajate după 1920 în Castelul Bran erau considerate de suverană “odăi românești”, ornamentate pe deasupra cu “acel ceva fără nume” care a ajuns să fie “stilul reginei Maria”. Aranjamentul eclectic al interioarelor propunea desființarea graniței dintre arta cultă și arta populară. Ștergarele românești și săsești, icoanele pe sticlă transilvănene, mobilierul pictat de meșteri populari sași sau germani, ceramica românească și străină, scafele lucrate artistic de meșteri ruși, alături de vasele de lemn românești și căldările de aramă împodobite cu flori își găseau locul în odăile organizate de regina Maria în Castelul Bran.

Arhitectura populară era reprezentată pe domeniul regal de la Bran de biserica de lemn datată 1731, care fusese donată reginei Maria de locuitorii satului Luieriu din județul Mureș și așezată, la dorința suveranei, în apropierea castelului, pe platoul de la poalele Măgurii Branului. Descoperită într-o avansată stare de degradare de către patriarhul Justinian (după 1947 fiind nefolosită și neîngrijită), biserica a fost strămutată în 1956 la schitul Jercălăi de lângă Urlați, județul Prahova.