Podoabe din trecut: Paftale și bijuterii din colecțiile MNAR
Expoziția a avut loc la Muzeul Național de Artă al României, s-a închis în preziua Crăciunului și a cuprins o selecție de aproximativ 80 de piese din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României care datează din secolele XVIII – XIX: obiecte din argint, uneori aurite, lucrate într-o diversitate de tehnici – turnare, ciocănire, ajurare, filigran. Acestea provin din ateliere grecești, bulgărești, cipriote, turcești și românești. Paftalele sunt decorate cu sidef, perle, coral, sticlă de diferite culori, pietre prețioase în monturi aplicate sau sunt lucrate în tehnica emailului policrom. De cele mai multe ori au fost folosite simultan tehnici diferite de execuție și ornamentare, pentru a oferi ritmicitate motivelor decorative.
Paftalele au devenit un accesoriu vestimentar obișnuit în Țările Române în perioada domniilor fanariote, caracterizată prin influența sporită a culturii grecești.
Invazie 68 Praga. Josef Koudelka
La Spațiul Platforma, Muzeul Național de Artă Contemporană, expoziția are loc între 17 octombrie – 2 februarie. Cu o zi înainte ca trupele Pactului de la Varșovia, sub comandă sovietică, să invadeze Cehoslovacia, Josef Koudelka – pe atunci în vârstă de 30 de ani și renuntând la o carieră de succes în ingineria aeronautică – abia se întorsese din România, unde fotografiase comunităƫi rome. În timpul celor șapte zile din august 1968, Koudelka a realizat o serie de fotografii pe care a reușit ulterior să le scoată din țară. Fotografiile lui au fost publicate de agenția Magnum Photos în 1969, în numeroase reviste internaționale cu ocazia împlinirii unui an de la invazie, fără a menționa numele autorului. De-abia în 1984, după moartea tatălui, când amenințarea represaliilor împotriva familiei sale a dispărut, a recunoscut public pentru prima data că el este autorul instantaneelor.
Deși nu mai lucrase până atunci pe evenimente de actualitate, fotografiile sale din timpul invaziei, realizate pe parcursul a celor mai dramatice 7 zile din acel august, au devenit un simbol al luptei pentru libertate și sunt considerate astăzi lucrări clasice ale fotojurnalismului postbelic. (foto1)
Karel Zdeněk Líman, arhitectul ceh al Casei Regale a României
Expoziția a avut loc la Muzeul Național de Artă al României, între 18 și 22 decembrie. A propus, prin intermediul unei selecții de fotografii, o incursiune în opera arhitectului ceh Karel Líman (1855-1929), creația acestuia fiind foarte puțin cunoscută în România contemporană. Imaginile alese realizează, prin mijloace fotografice deosebite, o introspecție asupra viziunii sale despre arta totală a construcției, Líman devenind cel mai apreciat arhitect al Casei Regale a României. Curatorul expoziției este prof. dr. arh. Sorin Vasilescu. Karel Líman s-a născut în Boemia, în acea vreme provincie a Imperiului Austriac, provenind dintr-o familie de meșteșugari. A studiat arhitectura în cadrul Politehnicii din Praga, apoi a urmat cursurile prestigioasei instituții germane de învățământ superior Bauakademie din München.
După încheierea studiilor a plecat la Viena și a lucrat o perioadă pentru firma Hellmer & Felmer, specializată în construcția caselor de lux din zona rezidențială a capitalei austriece. În 1894 Karel Líman a părăsit Viena și s-a stabilit definitiv la București unde va trăi 45 de ani, până la moartea sa. În România a fost angajat inițial la serviciul de arhitectură al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice iar apoi, din anul 1894, a intrat în slujba Casei Regale a României. Începând din anul 1904 se va afla la conducera Biroului Regal de Arhitectură.
Din ordinul Regelui Carol I, lui Karel Líman i s-au încredințat importante lucrări de arhitectură, printre care: reconfigurarea, amplificarea și redecorarea castelului Peleș (1896-1914), proiectul și construcția castelului Pelișor (1898-1903) și refacerea tuturor clădirilor adminstrative de pe Domeniul Regal Peleș. În perioada 1924-1929 a reamenajat interioarele castelului Bran, una dintre reședințele Reginei Maria. (foto 2)
Arta benzii desenate
În intervalul 12 septembrie 2013 – 31 mai 2014, graficianul Alexandru Ciubotariu vine la Biblioteca Națională a României (spațiul expozițional Palimpsest – Mezanin) cu expoziția Arta Benzii Desenate, în cadrul proiectului de autor Muzeul Benzii Desenate.
Arta Benzii Desenate își propune să expliciteze aventura de mai bine de 100 de ani a benzii desenate românești – decupajul și principiul secvențialității, formatele, genurile, tematica, etapele în realizarea unei BD etc. –, mizând pe un discurs documentar în care sunt cooptate lucrări realizate, de-a lungul timpului, de aproximativ 70 de creatori de BD. (foto 3)
Arhitecți români creatori de patrimoniu cultural II
Institutul Cultural Român și Uniunea Arhitecților din România organizează, între 17 decembrie și 24 ianuarie expoziția „Arhitecți români creatori de patrimoniu cultural II”, care prezintă unele dintre cele mai importante opere de arhitectură edificate între anii 1869 și 1989. Conceptul acestei expoziții este evidențierea evoluției temporale constante și de calitate a spațiului construit românesc, indiferent de vicisitudinile istoriei, de schimbare de regimuri politice, crize economice și financiare. În această etapă, cercetarea a cuprins continuarea prezentării unor imobile din perioada interbelică, dar și a unor creații remarcabile din perioada socialistă 1949-1989, teatre, case de cultură, instituții, hoteluri, aeroporturi.
subREAL și alții
La sfârșitul lunii trecute, s-a deschis la Muzeul Național de Artă Contemporană, la etajul al doilea, o expoziție de fotografii care va rămâne deschisă până la 31 mai, cu materie primă existentă în arhive – între ele, grupul subREAL și Ciprian Mureșan. Fotografiile subREAL nu trebuie ratate. Cei trei membri ai grupului fondat in vara anului 1990, Dan Mihaltianu, Calin Dan si Iosif Kiraly au optat, intr-un climat care refuza orice manifestare autentica, pentru limbajul culturii underground. Cei trei gândesc proiectele nu doar ca fotografii, ci sub forma de instalatii si new media. Un tur de forta.