Muchiile infinite ale lui Paul Neagu

În perioada 29 noiembrie 2014 – 15 ianuarie 2015, Muzeul de Artă Cluj-Napoca găzduiește expoziția de artă contemporană „Muchii infinite. Colecția Mircea Pinte” (foto 1). Aceasta face parte din proiectul „Paul Neagu. (R)evoluția formei””, care readuce în sfera dezbaterii critice creația lui Paul Neagu, la zece ani de la dispariția artistului în anul 2004. Proiectul include o succesiune de evenimente desfășurate la Timișoara și Cluj-Napoca, în perioada noiembrie 2014 – ianuarie 2015.

Cuprizând peste 50 de lucrări din intervalul 1968 – 2003, expoziția „Muchii infinite. Colecția Mircea Pinte” reflectă diversitatea preocupărilor lui Paul Neagu pentru sculptură, grafică, pictură și obiect, surprinzând, totodată, caracterul profund experimental al unei opere ce aparține, indubitabil, neo-avangardei europene a anilor 1960 -1970. În cadrul vernisajului a fost lansat și catalogul expoziției, publicat cu acest prilej de Fundația Interart TRIADE din Timișoara și Paul Neagu Estate România.

Proiectul amplu cuprinde trei expoziții la Timișoara și Cluj-Napoca, deschise publicului până în 25 ianuarie 2015: expoziția Paul Neagu. Obiecte regenerative, la Galeria Jecza din Timișoara (curator Horea Avram, cu lucrări din colecțiile Ovidiu Șandor, dr. Sorin Costina, familia Neagu); expoziția Muchii infinite. Colecția Mircea Pinte, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca (curator Simona Nastac); expoziția Paul Neagu. Opera ca o hermeneutică vizuală, la Muzeul de Artă Timișoara (curator Ileana Pintilie, cu lucrări din colecțiile dr. Sorin Costina, Muzeul de Artă Timișoara, familia Neagu). Expozițiile sunt însoțite de cataloage cuprinzând lucrările expuse.

Paul Neagu s-a redefinit continuu, abordând mai toate mediile artistice, de la sculptură, desen, pictură și grafică, la performance, body art, instalație și poezie. A avut, totodată, o carieră didactică fecundă la universități britanice de prestigiu, influențând astfel o întreagă generație de artiști internaționali afirmați în anii 1980, printre care Tony Cragg, Richard Deacon, Antony Gormley și Anish Kapoor.

Expoziția reprezintă rezultatul parteneriatului dintre Fundația Interart TRIADE, Paul Neagu Estate România și Muzeul de Artă Cluj-Napoca, fiind curatoriată de Simona Nastac.

Rememorare Tattarescu

Expoziția „Vindecări miraculoase” (foto 2), dedicată pictorului Gheorghe Tattarescu, întemeietor în 1864 al învățământului superior artistic din Țara Românească, poate fi admirată în perioada 19 noiembrie – 15 ianuarie la Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu). Sub titlul Rememorări – restaurări asociat subiectului, expoziția indică conținutul „dublu” al acestor manifestări: organizatorii își propun evocarea unor cunoscuți artiști români, cu prilejul împlinirii unei date rotunde din existența acestora (aniversare sau comemorare), prin intermediul câtorva lucrări semnificative din opera lor, recent supuse procesului de restaurare.

Ctitor de școală, însemnat pictor de istorie și unul dintre cei mai prolifici pictori religioși din secolul al XIX-lea, Gheorghe Tattarescu a fost o figură proeminentă a mișcării artistice moderne. Născut în octombrie 1820 la Focșani, Gheorghe Tattarescu a început să picteze ajutându-l pe unchiul său, Nicolae Teodorescu, zugrav de biserici, însă ulterior va continua studiul picturii la Școala de zugravi din Buzău. În perioada anilor 1845-1851, cu ajutorul episcopului Buzăului, Chesarie, Tattarescu a obținut o bursă de studii la Academia di San Luca din Roma.

Participant la Revoluția de la 1848, Gheorghe Tattarescu a pictat portretele revoluționarilor Gheorghe Magheru, Ștefan Golescu care se aflau în exil, iar în anul 1851 pictează potretul lui Nicolae Bălcescu în trei replici aproape identice.

Merită menționat faptul că o mare parte din activitatea artistică a lui Tattarescu a fost dedicată artei religioase, acesta creând un stil personal influențat de academismul italian și parțial de iconografia tradițională bizantină. Astfel, în perioada anilor 1853-1892, împreună cu elevii săi, a pictat, în spirit neoclasic, peste 50 de biserici din București (Biserica Sf. Spiridon) și Iași (Mitropolia din Iași), precum și Biserica Greacă din Brăila sau Biserica mănăstirii Ciolanu din județul Buzău.

Gheorghe Tattarescu s-a stins din viață la 24 octombrie 1894 la București. În anul 1951, casa pe care pictorul a cumpărat-o în 1855 – și în care a locuit timp de aproape 40 de ani – a fost transformată în muzeu, adăpostind o mare parte din lucrările sale.