Deunăzi am postat pe Facebook o fotografie de la o lansare de carte, fotografie în care apăreau câțiva scriitori. Am scris cum îi cheamă (carevasăzică i-am „tagat”), ca să știe lumea cine sunt. La o vreme, am primit un mesaj ofuscat de la un personaj cu cont pe Facebook, personaj care m-a anunțat că a șters numele unuia dintre scriitorii care apar în fotografie, pe motiv că numele cu pricina îi aparține. E drept, numele scriitorului în cauză este un pseudonim literar. La fel de drept este, însă, că acel nume (pseudonimul) a apărut pe nu puține și deloc de lepădat cărți, este citat, i s-au consacrat articole, figurează în bibliografii, în descrierile CIP ale Bibliotecii Naționale a României, în dicționare ale scriitorilor români etc. În plus, scriitorul cu pseudonimul a publicat cărți cu mult timp înainte de apariția Facebook-ului.

I-am scris, așadar, nervosului meu interlocutor să pună la loc ce a șters (numele/ pseudonim al autorului) spunându-i că, dacă nu o va face el, am s-o fac eu.

Am primit drept răspuns un mesaj inflamat și perfect agramat de la „proprietarul” numelui (de pe a cărui pagină am aflat că și-a făcut studiile superioare la Paris). În încheiere, omul m-a amenințat că dacă voi îndrăzni să rescriu „tag-ul”, citez: „mă va raporta”. Acuma nu știu cui m-ar putea raporta ipochimenul și nici n-am idee ce mi s-ar putea întâmpla dacă aș fi „raportat”.

Mă gândesc doar că se prea poate ca, într-o bună zi, într-o vajnică familie de români, în familia Arghezi, să zicem, să se nască un drăguț de băiețel căruia părinții să-i spună Tudor (Tudorică sau Tudorel, pentru prieteni). Ei bine, ca să fie în rândul lumii, pe la 11 ani (când va absolvi clasa I la o școală ajutătoare de la Paris), Tudorică al nostru își va face cont pe Facebook. Din acel moment, dacă vei îndrăzni să scrii pe Facebook că într-o fotografie apare Tudor Arghezi – scriitorul (care, sărmanul, n-are cont Fb), Tudorică va sări de fund în sus că i-ai uzurpat celesta identitate și te va soma să modifici postarea (că altfel te va raporta!) și să scrii că în poză este Ion N. Theodorescu, adevăratul nume al autorului „Cuvintelor potrivite”.

Care literatură, ce cărți, domnule?! Ce, Tudorel(-ul meu) n-are și el cărți?! Are, ce-i drept. Cu sutele. De vizită… Și încă an fransé (sic!)

Cum spuneam: Facebook, we have a problem!