Crearea de noi locuri de muncă ar trebui să fie cea mai mare preocupare a Guvernului, pentru că doar așa se poate stimula creșterea consumului, care în perioada 2009 – 2011 a înregistrat un declin cumulat de 20%.
Având în vedere că investițiile străine au înregistrat un minim istoric de doar 19 milioane de euro în mai, este puțin probabil ca o creștere a gradului de ocupare să se facă pe fondul noilor investiții, cât mai degrabă prin oferirea de facilități pentru extinderea activităților companiilor existente. În Ungaria, un program al guvernului are ca scop reducerea la jumătate a contribuțiilor de asigurări sociale pentru mai multe categorii de angajați, precum cei cu vârsta sub 25 de ani sau cei de peste 55 de ani, precum și simplificarea plății impozitelor pentru companiile mici.
În România, cei care își caută un nou loc de muncă și au peste 40 – 45 de ani nici măcar nu mai sunt chemați la interviurile de angajare. Deși Ministerul Muncii lucrează de câțiva ani la implementarea unui plan național pentru ocuparea forței de muncă, în continuare există un număr de doar 4,3 milioane de salariați în economie la o populație de 10 milioane de persoane apte de muncă.
În plus, anii de criză au șters peste 600.000 de joburi din economie, care nu au fost recuperate nici după intrarea în vigoare a noului Cod al muncii (mai 2011), care, teoretic, ar facilita procesul de angajare. Reducerea CAS la angajator pentru crearea de locuri de muncă, creșterea salariului minim la valoarea de 850 de lei (față de 700 de lei în prezent) și încă o modificare a noului Cod al muncii sunt doar câteva dintre măsurile economice anunțate de premierul Victor Ponta chiar de la numirea în funcție. În mai bine de două luni de mandat însă, niciuna din aceste măsuri nu a fost pusă în aplicare sau măcar în dezbatere publică.