Romanul „Sânge și splendoare” de Sarah Dunant, s-a plasat printre cărțile cele mai bine vândute ale Editurii Humanitas fiction la Târgul de carte Gaudeamus 2013. A funcționat jocul contrastant al titlului sau subtitlul explicativ – „Un roman despre familia Borgia”? A atras magnetic coperta, insinuând sugestiile cuvintelor din titlu? Poate ceva din fiecare.

Popularitatea romanului va spori, Sarah Dunant va veni la București ca invitată la FILB, care se va desfășura în prima săptămână a lunii decembrie. Se naște întrebarea: de ce interesează și azi familia Borgia? De ce fascinează Renașterea ? Ea se regăsește în alte romane semnate de aceeași autoare („În compania curtezanei” și „Nașterea lui Venus”), li s-au adăugat recent alte două, ale altei scriitoare-far a ficțiunii istorice, Jeanne Kalogridis („Eu, Mona Lisa” și „Regina diavolului”).

Sarah Dunant a făcut studii serioase de istorie, pentru fiecare carte s-a documentat temeinic, așa că a putut reconstitui epoca. A descoperit în arhive și a citit cu alți ochi mărturii vechi de secole, a făcut altfel de conexiuni decât istoricii și a văzut altfel evenimentele și urmările lor, a imaginat ceea ce documentele n-au consemnat, în limitele verosimilității date de o foarte bună stăpânire a lumii înfățișate. Dar ea reînvie pontificatul Papei Borgia privindu-l cu ochii omului contemporan, din care nu lipsește maliția și pe alocuri sarcasmul.

Familia Borgia nu este una oarecare, a făcut istoria vremii și s-a transformat în legendă și mit. Scriitorii s-au năpustit pe asemenea subiect suculent, au apărut multe romane, focalizate asupra unuia sau altuia dintre membrii familiei, cel mai adesea făcând din Borgia un personaj colectiv devastator prin ambiții și reușite, prin încălcarea normelor nescrise, a legilor scrise. Au știut să-și atingă ambițiile, nu de puține ori sfidând pe toți și impunându-și dorințele.

Scriitoarea îi reînvie desfăcându-le din marmora timpului firea autentică. Papa Alexandru VI se dovedește un politician redutabil, pentru care Biserica și apoi întreaga Europă sunt table de șah, pe care își poartă bătăliile și le câștigă, prin inteligență și manipulare diplomatic abilă. Amintește de formidabilul Tokugawa, prototip al personajului Toranaga în romanul „Shogun” de James Clavell, care a știut să manevreze pe marii seniori ai Japoniei medievale ca să-și instaureze șogunatul.

Fiii săi sunt crescuți cu țintă precisă, iar fiica, frumoasa Lucrezia îi dă prin căsătorie, garanția alianțelor necesare. Dincolo de războaie și intrigi politice, familia Borgia impresionează prin câteva principii pe care le respectă scrupulos și care-i ajută să învingă de fiecare dată. Primul este cel al datoriei față de familie, o întrece ca importanță datoria față de Dumnezeu. Altul este însușit perfect de Cesare, care a moștenit inteligența și ambiția tatălui: ocupă-te doar de un singur dușman, nu simultan de doi sau mai mulți, ca să-l poți distruge.

Nu lipsesc din roman picanteriile istoriei: viața scandaloasă a lui Borgia, întâi cardinal și apoi papă, care-și îngăduie țiitoare, ele-i fac copii care, odată ajunși adulți, devin persoane publice dintre cele mai importante. Femeile din viața papei și relațiile lui cu ele demonstrează nevoia unei familii, bucuria de a primi și a dărui afecțiune. Scenele vieții domestice nu îmblânzesc violența, dar dau respiro unei tensiuni teribile a confruntărilor de toate felurile. Tot așa cum luxul și splendoarea umbresc sărăcia și mizeria.

Scriitoarei îi reușesc pagini strălucite: descrierea frumoasei țiitoare Giulia Farnese cu părul ei de aur fabulos, evocarea altui papă, care și-a atras dușmanii declarați ca să creeze un miracol de arhitectură și pictură – Capela Sixtină, lecțiile de strategie oferite fiilor, folosind rămășițele cinei. Ca întreg, romanul este fresca unui pontificat contradictoriu, sub semnul sângelui vărsat de fiii și aliații papei, și al splendorii etalate de femei în jurul lui. Va delecta deopotrivă cititori și cititoare!


Sarah Dunant, Sânge și splendoare. Un roman despre familia Borgia, traducere din limba engleză de Carmen Săndulescu, Editura Humanitas fiction, 2013, 512 pag.