In aâ¬oFenomenul proletcultist in literatura romanaaâ¬? (Editura Mirton, 2000), Liviu ?eghiu citeaza fragmente dintr-un document la fel de senzational ca acela conceput de Beria pentru instruirea de catre KGB a agentilor sovietici din Europa occidentala si publicat mai demult in revista Memoria: e vorba tot de un plan al KGB, referitor, de data asta, la implantarea modelului sovietic in Europa de Est.
Planul e datat 2 iunie 1947. Din cele 45 de puncte, al cincilea prevede unificarea tuturor partidelor intr-unul singur, urmatorul, aceeasi unificare pentru organizatiile de tineret, al treizeci si doilea prevede extinderea birocratiei, cel din urma, lichidarea elitelor si cultivarea mediocritatii si altele asijderea.
Uimitoare e transparenta textului. Fiind considerat, desigur, strict secret, de importanta deosebita, ca sa ma folosesc de limba de lemn a noii legi a secretului, votata de Parlamentul nostru saptamana trecuta, textul isi permite sa spuna lucrurilor pe nume.
E un paradox aici: cu cat un document e considerat mai secret, cu atat i se ingaduie sa fie mai clar. Legea insasi, nefiind secreta, se cuvine sa fie, ea, obscura: Parlamentul roman a votat, de exemplu, nu Legea apararii secretului, cum credeti, ci Legea privind protectia informatiilor clasificate. Ia te uita: informatii clasificate! Documentul KGB are, la randul lui, un titlu codificat: K-AA/CC 113. Afara e vopsit gardul, inauntru, leopardul.
Planul KGB mi-a venit in minte rasfoind Legea secretului si din alt motiv. Articolul 28 din plan are urmatorul continut: aâ¬oTrebuie acordata o mare atentie ca nu cumva sa existe retele de apa nelegate la reteaua principala cu cartierele in curs de reconstruire sau nou construite.
Canalizarile vechi neracordate si fantanile trebuie lichidate sistematic…aâ¬?. Centralizare, mi-am zis citind stupefianta prevedere kagebista. Dar cu mult schepsis: e mai usor sa controlezi un singur canal mare decat multe mici, mai ales neracordate, adica lasate de capul lor; cat despre fantanile individuale, ele ascund cel mai bine secretul.
Lichidarea lor sistematica e absolut necesara. Nimic si nimeni nu poate fi lasat de capul lui fara riscul de a coace in cap secrete.
Desi cu mare intarziere, si probabil fara efect, supun atentiei forului legislativ al Romaniei adaugarea in Legea secretului (pardon, a informatiilor clasificate) a unui articol ca acela despre fantani din planul K-AA/CC 113: in lipsa lui, legea e si incompleta, si ineficienta.
Cata vreme fantanile sau puturile nu vor fi lichidate, pericolul ca ele sa ascunda secrete de stat si de serviciu, unele de importanta deosebita, ramane evident, iar drumul Romaniei spre UE si NATO, astupat.
E datoria mea de cetatean care doreste integrarea sa-mi spun cuvantul intr-o problema de interes national. Decat sa ne astupam drumul spre Europa, mai bine sa astupam fantanile.
Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar