Iată cum începe un Decalog folositor femeilor ca să cunoască mai bine bărbații:
“1. Bărbații sunt ușor de mulțumit, dar nu rămân multă vreme
mulțumiți, căci le trebuie mereu ceva nou, care să-i încânte.
2. E ușor să trezești pasiunea unui bărbat, dar bărbații nu sunt
capabili să-și întrețină pasiunea.
3. Bărbații caută mereu femei slabe, dar viața lor e distrusă fără
femei puternice.”
Cele zece porunci pentru uzul femeilor ca să-și poarte de grijă în
relațiile cu bărbații le află eroina romanului “Sexul cireșilor” de
Jeanette Winterson, într-un bordel, căci poate fi o școală mai
serioasă și aplicată pentru a le înțelege firea decât un asemenea
loc? Deși Femeia cu Câini (așa este numită eroina) trăiește în
zbuciumatul secol al XVII-lea englez, prin filosofia ei practică
anticipează alte revoluții ce se vor înfăptui în secolul al XX-lea,
de la feminism la revoluție sexuală sau ecologism.
Femeia cu Câini are proporții monstruoase, judecăți de bun simț în
privința celor din jur, reacții prompte: adoptă un copil găsit,
Jordan, intră în rolul matern, apăsată de intuiția că Jordan are în
el chemarea mării și o va părăsi. Trece prin aventuri teribile:
petrece câtva timp în grădina regală, asistă la regicid și la
instalarea puritanilor la conducerea țării, apoi îi vede pedepsiți
pe cei care îl judecaseră pe rege, chiar și pe cei morți, precum
Cromwell, scoși din morminte pentru a fi spânzurați, scapă neatinsă
de ciuma care face ravagii și de focul ce mistuie orașul.
Vocea femeii alternează cu a lui Jordan povestindu-și peripețiile:
ajunge într-un turn și află astfel povestea celor douăsprezece
domnițe dansatoare, le cunoaște pe unsprezece și se îndrăgostește
de a douăsprezecea, Fortunata, care are o existență cel puțin
misterioasă dacă nu invizibilă, călătorește prin alte țări și
insule căutând neobișnuite specii vegetale ca să le aducă în Anglia
și să îmbogățească astfel grădina regală.
Romanul seamănă mai curând cu o fantezie suprarealistă, având ca
pretext interferența lumilor familiare cu altele imaginare și a
trecutului cu prezentul. Jordan și mama lui par să reînvie în
secolul al XX-lea, sub chipul lui Jack și a pasionatei ecologiste
care începe singură un protest împotriva infestării cu mercur a
râurilor. Dincolo de exotismul pe care îl aduc fructe ca banana sau
ananasul în Londra din vremea domniei lui Charles I, se află altă
miză, profundă.
Scriitoarea investighează prin personajele ei singulare, mamă și
fiu adoptiv, complicatele relații dintre bărbați și femei, dintre
oamenii obișnuiți și cei neobișnuiți prin talente sau pasiuni,
dintre puritanism și libertatea de gândire, dintre credințele ce îi
subjugă pe mulți și le deturnează existența și detașarea fericită
ce dă un anume echilibru. Locurile prin care ajung personajele
cărții sunt și ele năstrușnice: bordelul și Tamisa, grădina regală
plină de curiozități botanice, turnul straniu, orașe ori locuri
ciudate care au scăpat legii gravitației. Jocurile cu istoria și
timpul sunt concurate de o jerbă de artificii livrești.
Cititorul avizat se va amuza găsind aici rescrisă în răspăr și cu
ramificații povestea celor douăsprezece domnițe dansatoare (care
și-au părăsit ori chiar ucis soții), legenda zeiței Artemis, două
pagini care comprimă câteva dintre marile povești de iubire ale
lumii. Jeanette Winterson îndrăznește să scrie un roman ce amestecă
feeria și coșmarul într-o ficțiune hibridă, altoi ce rezultă din
încrucișarea celor două viziuni despre lume enunțate ca dublu motto
al cărții.
Ficțiunea caută răspuns la întrebările ce se nasc din două viziuni
despre timp și materie: ce ne spune despre timp faptul că limbajul
sofisticat al tribului Hopi nu face deosebirea între trecut,
prezent și viitor? ce ne spune despre realitatea lumii constatarea
că materia ce alcătuiește obiecte și corpuri nu este altceva decât
spațiu gol și puncte luminoase? După Virginia Woolf cu al său
“Orlando”, Jeanette Winterson deschide larg porțile romanului spre
tărâmul fanteziei, eliberându-l de lanțurile gravitației
realiste.
Jeanette Winterson, “Sexul cireșilor”, traducere de Ana Chirițoiu,
Editura Humanitas fiction, 2009; 216 pagini