Pregătindu-și discursul pentru summit-ul G20, Germania a avertizat că dacă se întârzie prea mult cu reducerea datoriilor publice, s-ar putea declanșa o nouă criză economică mondială, dând asigurări totodată că planurile Cabinetului german de a tăia cheltuielile publice nu vor pune în pericol creșterea economică la nivel mondial, scrie Financial Times.
Nemții încearcă să convingă restul țărilor dezvoltate că a venit momentul ca eforturile să se îndrepte dinspre stimularea economiei spre reducerea datoriilor și a deficitelor, dar această idee se lovește de încăpățânarea americanilor de a susține că datoriile mari sunt o problemă de termen mediu, și nu una urgentă.
Susținând un discurs cu mai puțin de o săptămână înainte ca G20, grupul celor mai mari țări industrializate și emergente, să se reunească la Toronto, în Canada, cancelarul german Angela Merkel a afirmat că programul de stimulare economică, lansat anii trecuți pentru a reduce impactul crizei, va fi retras de pe piața germană cu multă responsabilitate.
Scrisoarea publicată la finalul săptămânii trecute și semnată de președintele american Barack Obama le cerea liderilor G20 să se concentreze pe creșterea și dezvoltarea economică și să “învețe din greșelile trecutului, atunci când programele de stimulare au fost retrase prea devreme”.
O parte din liderii europeni au considerat respectiva scrisoare drept un atac mai mult sau mai puțin voalat la adresa Germaniei, însă oficialii americani au explicat că nu văd în planurile Berlinului o amenințare pentru creșterea economică mondială.
Germanii, la unison: Nu mai vrem inflație
“Nu este vorba de un program radical de economisire”, a declarat Merkel, referindu-se la măsurile anunțate în urmă cu două săptămâni, în valoare de 80 mld. euro și a care cuprind reducerea cheltuielilor și subvențiilor.
“Ideea este că nu trebuie să continui cu același program de stimulare atunci când ai revenire economică continuă. Dacă nu obținem creștere sustenabilă, ci doar generăm o creștere artificială, vom plăti cu o nouă criză”, a mai spus Merkel.
Viziunea cancelarului german a fost împărtășită și de Wolfgang Shauble, ministrul german de finanțe, dar și de Rainer Bruderle, ministrul economiei.
“Nimeni nu poate contrazice faptul că deficitele publice excesive, care au apărut nu numai în Europa, au fost una dintre principalele cauze ale acestei crize. Din acest motiv, acestea trebuie reduse”, a spus Schauble.
Totodată, Bruderle a avertizat că este “absolut indispensabil pentru stabilitatea monetară ca bugetele publice să revină la echilibru”, făcând observația că “acest lucru trebuie spus și prietenilor noștri americani”.
Oficialii americani sunt însă foarte relaxați și spun că nu își fac probleme cu privire la retragerea pachetelor de stimulare economică de către economiile avansate.
Poziția Germaniei a fost sprijintă și de Jean-Claude Trichet, președintele Băncii Centrale Europene (BCE). Controlul ferm al cheltuielilor guvernamentale și al politicilor fiscale sunt esențiale pentru a recâștiga încrederea gospodăriilor, a companiilor și a investitorilor, a spus Trichet în fața Parlamentului European.
“Suntem într-o situație în care lipsa de încredere afectează revenirea (economică – n.r.)”, a explicat Trichet.
În cadrul unei inițiative separate pentru summit-ul G20, Merkel și Nicolas Sarkozy, președintele Franței, au cerut ca adoptarea unor reglementări mai stricte pentru industria financiară să fie urgentată.
Fitch: Zona euro nu se va destrăma
Criza economică globală a scos la suprafață slăbiciunile existente la nivelul modelului economic al zonei euro, a avertizat agenția de evaluare financiară Fitch, scrie The Telegraph.
Chiar dacă riscurile ca uniunea monetară de pe Bătrânul Continent să se destrame sunt reduse pe termen scurt și mediu, episoadele de “volatilitate extremă a pieței” ar putea reapărea frecvent până în momentul în care revenirea economică și reducerea deficitelor publice vor fi realizate concret, potrivit Fitch.
Criza din zona euro și temerile investitorilor cu privire la sustenabilitatea regiunii au apărut din cauza dezechilibrelor economice, a scepticismului cu privire la capacitatea economiilor din zona euro de a se ajusta în lipsa unei flexibilități monetare și valutare, dar și a dubiilor privind angajamentul politic al zonei euro referitor la situația Greciei, potrivit unui raport Fitch.
Barroso, aliatul Germaniei
Președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso (foto) a respins speculațiile potrivit cărora Europa face demersuri mult prea rapide în ceea ce privește austeritatea economică, adăugând că reducerea datoriilor este crucială pentru a restabili încrederea piețelor, scrie The New York Times. “Fără să luăm măsuri în această direcție, nu va exista încredere, iar fără încredere, nu vom avea parte nici de creștere”, a spus Barroso. Principalul său scop în cel de-al doilea mandat, “visul meu”, așa cum l-a numit Barroso, este ca Uniunea Europeană să devină mai puternică în termeni de guvernanță economică, pentru ca “Europa, dar și partenerii acesteia, să înțeleagă că nu trebuie să avem doar o uniune monetară, ci și o uniune economică”.