Dintre toate ziarele care s-au orientat către internet, singurele pentru care situația financiară s-a îmbunătățit cu adevărat au fost cele care și-au păstrat formatul tradițional, pe hârtie, scrie publicația franceză Les Echos.
În Franța, problema trecerii presei pe format electronic este mai actuală ca niciodată. “France Soir” va face acest salt, avut în vedere și de mulți dintre viitorii potențiali cumpărători ai “La Tribune”. Niciunul dintre specialiștii în presă consultați de Les Echos nu au putut da exemple convingătoare de trecere totală cu succes la formatul electronic, nici măcar pentru SUA, unde presa, prinsă în criză mai rapid ca oriunde, este pionieră în acest domeniu.
În SUA, multe dintre ziare locale care au optat în 2009 pentru publicarea exclusiv pe internet au dispărut de atunci. “Este cazul Tucson Citizen sau al Rocky Mountain News”, a afirmat Juan Senor, asociat la Innovation Media Consulting. Primul a devenit o colecție de bloguri, iar al doilea și-a închis porțile. Seattle Post Intelligencer există și astăzi, dar redacția i-a fost redusă drastic, de la 160 de persoane la doar 20. În versiunea pe hârtie, ziarul se vindea în 100.000 de exemplare pe zi, dar pierdea 14 milioane de dolari pe an. Seattle Post susține că în versiunea electronică are patru milioane de cititori pe lună. Compania mamă, grupul Hearst, refuză însă să-i facă publice rezultatele, ceea ce nu este un semn bun, notează Les Echos.
“În realitate, un ziar nu poate supraviețui pe Web fără a face jurnalism bun. Multe jurnale sunt moarte nu din cauza modului în care ajung la cititor, ci din lipsa investițiilor în jurnalism”, explică Juan Senor.
Singurele experiențe reușite (sau cel puțin mai puțin ratate) de reorientare către internet sunt cele în care editorul a păstrat suportul hârtiei. Chiar și cu o audiență în creștere rapidă, portalurile de informații au probleme în a se finanța din publicitate, având în vedere tarifele cu mult mai mici cerute pentru Web decât cele pentru edițiile pe hârtie.
Exemplul Christian Science Monitor este emblematic. Cotidianul, cu sediul la Boston dar cu tiraj național (40.000 de abonați înainte de 2009) a renunțat la hârtie în martie 2009, dar a păstrat o revistă săptămânală. Doi ani și jumătate mai târziu, publicația și-a redus semnificativ pierderile, de la 20 de milioane de dolari pe an înainte de 2009 la 13,3 milioane de dolari în 2010 și 10 milioane de dolari anul trecut, în principal datorită revistei, care a sedus 75.000 de abonați și mai multe agenții de publicitate decât a anticipat.
Pierderile de venituri legate de abandonarea formatului pe hârtie au fost mai mult decât compensate de economiile substanțiale rezultate (din printare, distribuție și reducerea numărului ziariștilor de la 95 la 80). Dar “veniturile din publicitate pe internet nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor noastre”, afirma în 2010 John Yemma, managerul Christian Science Monitor. De atunci, audiența site-ului a crescut de cinci ori, la aproape 10 milioane de vizitatori unici pe lună.
Un alt exemplu este cel al publicației franceze Agefi. Cotidianul, destinat profesioniștilor din finanțe, a trecut pe internet înaintea multora, în 2005. În prezent are un site, o ediție web și două săptămânale pe hârtie. Potrivit conducerii, rezultatele financiare nete au fost pozitive anul trecut, cu o cifră de afaceri de 12,3 milioane de euro. Însă doar 35% din aceste venituri provin din internet. Publicitatea pe print aduce peste 30% din veniturile totale ale companiei.