Rezervele Federale(FED), banca centrala a Statelor Unite, a decis marti seara reducerea cu inca 0,25% a ratei de referinta a dobanzii, pana la 1,75%, cea mai scazuta dobanda din ultimele patru decenii.
FED a decis astfel ce-a dea 11 reducere din acest an, ajungand la cel mai mare numar de micsorari consecutive ale dobanzii intr-un singur an din istoria Americii.
Decizia, asteptata de aproape toti analistii economici, este menita sa sprijine relansarea economiei americane, care a intrat oficial in recesiune.
Desi parerea analistilor in privinta deciziei pe care a luat-o Federal Reserve este unanim pozitiva, parerile difera cand vine vorba de efectul pe care-l va avea aceasta.
De o parte sunt cei care cred ca economia americana incepuse deja sa-si revina, iar pe de alta parte sunt cei care asteapta ca decizia Fed sa fie sustinuta si de actiuni similare din partea Congresului.
Casa Reprezentantilor a aprobat in luna octombrie un pachet de pentru relansarea economica de 100 de miliarde de dolari, decizia fiind in acest moment in mainile Senatului.
Acest pachet include facilitati in privinta taxelor si returnari de fonduri in cazul celor care le-au achitat deja. Principalii beneficiari ai acestor decizii, in cazul in care vor fi acceptate si de Senat, vor fi IBM, Ford si General Motors.
Decizia FED ar putea avea efecte si in Europa, unde inflatia in zona euro se afla la cel mai scazut nivel din utlimii ani, ceea ce ar putea constitui un bun moment pentru ca Banca Centrala Europeana sa decida, la randul ei, scaderea ratelor dobanzii.
In pofida refinantarii externe din ce in ce mai reduse, in Romania, ratele dobanzilor la creditele in valuta sunt inca la nivele foarte ridicate, de peste 10-12%, din cauza riscului ridicat al pietei, si, mai ales, a ofertei foarte slabe din partea bancilor.
Alan Greenspan: un batran din ce in ce mai agresiv
Miscarea FED, de reducere a dobanzii pana la 1,75%, pune capat unui an care a fost martor la cea mai agresiva politica monetara din cei 14 ani de cand Alan Greenspan este presedinte al FED.
Rata dobanzii pe termen scurt, care atinsese anul trecut maximul din ultimii 9 ani – 6,5% – a ajuns acum la un nivel nemaiantalnit de 40 de ani.
In urma masurilor anti-inflatie, rata reala a dobanzii, ajustata cu inflatia, a ajuns zero pentru prima data dupa recesiunea din 1990-1991.
Comentand aceasta decizie, Rezerva Federala a afirmat ca riscurile de deteriorare economica continua sa fie mai importante decat pericolul inflationist. Totusi, cererea incepe sa se redreseze, chiar daca indicii care semnaleaza acest lucru sunt, deocamdata, preliminari.
Rezerva Federala considera, in egala masura, ca perspectivele pe termen lung ale cresterii productivitatii si activitatii economice “raman favorabile si ar trebui sa devina evidente” cand elementele neobisnuite – legate de consecintele atentatelor si de exigentele de securitate – care afecteaza cererea vor disparea.
In declaratia care explica hotararea de reducere a ratei dobanzii, Comitetul Federal Federal Open Market Committee – FOMC) a spus ca “se spera ca slaba cerere de pe piata sa fie temporara.”
Cat mai dureaza pasa proasta?
Scaderea ratei dobanzii readuce insa pe tapet intrebarea cu privire la cat va mai dura pana cand economia americana isi va reveni.
Economia americana este, in continuare, fragila, lucru dovedit saptamana trecuta de statisticile referitoare la disponibilizarile din luna noiembrie, care au afectat 331.000 de persoane, respectiv aproape un milion de persoane in numai trei luni.
Rata somajului a crescut, de asemenea, la 5,7% din populatia activa, fata de 5,4% in octombrie si de 4,9% in septembrie.
Aceste cifre ar putea afecta, din nou, moralul consumatorilor. Redresarea vanzarilor observata in ultimele saptamani ar putea sa fie doar un “foc de paie” alimentat de masuri punctuale, precum promotiile exceptionale de Thanksgiving (Ziua Recunostintei) sau politica de credite cu dobanda zero a constructorilor auto.
Sensibila la aceasta situatie, banca centrala ar trebui sa mentina, in consecinta, o strategie monetara flexibila, scaderea costului creditului favorizand relansarea cheltuielilor de consum – care reprezinta doua treimi din activitatea economica – si a investitiilor realizate de companii.
Investitorii spera ca reducerea impozitelor, cheltuielile guvernamentale mai mari, reducerea ratei dobanzii, preturile scazute ale titeiului si benzinei sa scoata economia americana din recesiune. Ramane incert care din aceste parghii vor determina relansarea si cat de puternica va fi aceasta.
In acest timp, piata locuintelor, o veritabila sursa de crestere economica in anul trecut, a fost lovita de somaj, rate ipotecare mai mari si pesimism din partea constructorilor.
Consumul populatiei, care in SUA reprezinta doua treimi din activitatea economica a fost influentat de anxietatea crescanda din mediul economic si de cresterea somajului.
Un prilej bun si pentru BCE
Decizia FED ar putea avea efecte si in Europa, unde inflatia in zona euro se afla la cel mai scazut nivel din utlimii ani, ceea ce ar putea constitui un bun moment pentru ca Banca Centrala Europeana sa decida, la randul ei scaderea ratelor dobanzii.
In Anglia, inflatia in luna noiembrie a scazut la cel mai jos nivel din ultimii 38 de ani, 0,9%, in timp ce in Franta indicele preturilor de consum a scazut, la randul lui, cu 0,3% pana la 1,2%.
In cadrul ultimei sedinte, la inceputul acestei luni, Banca Centrala Europeana a decis mentinerea ratei dobanzilor la 3,25%, si va avea urmatoarea sedinta la inceputul anului viitor, imediat dupa introducerea in circulatie a monedei unice europene.