Oricum, la noi lucrurile se petrec inca mai estompat. In timp ce in America, aceea la care ne raportam in suetele de zi cu zi, se desfiinteaza (Baltimore) sau se afla in mare dificultate (Detroit) teatre de opera cu traditie, la noi, lucrurile, cum necum, inca se mai petrec. Privind insa evenimentele culturale periodice, cum este cazul festivalurilor, este tot mai acut sentimentul… „sa ne bucuram, pentru ca la anul pe vremea asta, cine stie ?”. Dar când gândim astfel, gândul nostru românesc se si lasa dus pe aripile sperantei : „Las’ca n-o fi chiar atât de negru…”
Asa imi spun si acum când am ocazia sa ma bucur ca al zecelea festival international “Enescu si muzica lumii ” are totusi loc mai divers si mai amplu decât editia precedenta. In ambianta unica a orasului Sinaia, dar si a altor spatii care cuprind aprope toata Valea Prahovei, genuri muzicale diverse – jazz, cameral, simfonic – readuc in atentia publicului artisti cu adevarat valorosi. Buna parte dintre ei sunt muzicieni care au cariere de succes in afara granitelor tarii, alaturi de prieteni si parteneri de scena de peste hotare la fel de valorosi ca si ei. Sunt generate din nou aparitii scenice memorabile, intâlniri artistice tipice doar acestui festival si care ii confera o personalitate distincta in peisajul cultural de la noi. Alaturi de acestia, participa si nume cu greutate ale solisticii din tara, muzicieni aflati in plenitudinea fortelor artistice, nume importante ale pedagogiei românesti muzicale.
Primele concerte au instalat nota dominanta a acestei editii, aceea a diversitatii. Concertul de light jazz intitulat De la swing la bossa nova cu Irina Sarbu Jazz Band (Irina Sarbu – voce, Puiu Pascu – pian, Ciprian Parghel- bas, Tudor Parghel – tobe) a precedat firesc spectacolul Ansamblului de Euritmie “Enescu” din Stuttgart, sustinut de euritmistii Anthea Beck, Hermione Beck, Mizuyo Fukodome, Daniel Muller-Goldegg, Silvia Nistor si Petre Smaranda, Katharina Kefer – vioara, Jochen Kefer –violoncel, Beso Namchevadze – pian, Gheorghe Aur – recitator, lumini Moritz Meyer si Constantin Marincea. Acest concept interesant, in pofida unei tente de desuetitudine, a avut farmec pe scena festivalului. Un farmec dat cu siguranta de credinta cu care membrii ansamblului au stiut sa exteriorizeze o lume initial numai a lor. Versul lui Blaga, muzica lui Debussy, Schnittke sau Enescu, gestul, au reusit sa contureze un intreg pus sub semnul fluiditatii ca simbol al unei treceri perpetue.
Daca mai aveti drum pe Valea Prahovei de azi inainte, in aceasta seara, 14 august, la Cazino-ul din Sinaia vor cânta Silvia Marcovici – vioara, Aimo Pagin – pian si Marin Cazacu – violoncel, iar sâmbata, 15 august, in parcul D. Ghica din Sinaia, cânta Analia Selis si Latino Band, sub acelasi generic „Enescu si muzica lumii”. Duminica, 16 august, tot la Cazino-ul din Sinaia, puteti asculta Cvartetul Transilvan, cu un program intitulat De la divertismentul clasic la suita româneasca (Mozart, Haydn si doua suite folclorice românesti). Festivalul se incheie cu cele trei concerte ale Orchestrei Nationale de Tineret dirijata de Cristian Mandeal solist Ilian Gârnet, la Busteni (17 august), Bucuresti (18 august) si Sinaia (19 august), când se vor decerna si premiile Fundatiei “Iosif Sava”.
Deocamdata, toate sunt bune, pentru ca aceste concerte ale festivalului au sali pline si sunt de cele mai multe ori chiar deosebite. Pacat ca undeva, intr-o surdina pe care o simtim tot mai aproape, se aude cântecul acela cu elefantii, tot mai multi pe o pânza de paianjen, care nu se rupea, dar…