Desert pentru romani, garnitura pentru vest-europeni, clatitele reprezinta o afacere cu o marja de profit de 25% pentru cei care au investit intre 6.000 si 45.000 de euro in ea.
Gabriel Georgeanu, proprietarul clatitariei Micul Paris din Bucuresti, este unul dintre cei care au inteles ca pentru a face bani este nevoie in primul rand de o idee profitabila. “Am lucrat peste 10 ani in restau-rante din Paris, Monte Carlo, Venetia si, la intoarcerea in tara, am vrut sa-mi deschid o afacere. Am inceput cu deschiderea unui restau-rant si a unei discoteci, dar acestea n-au mers si a trebuit sa ma reorientez. Atunci mi-am adus aminte de o mica clatitarie din Paris unde obisnuiam sa mananc alaturi de sotia mea si m-am gandit sa adopt modelul pe care il vazusem in Franta”, povesteste Gabriel Georgeanu.
Cu toate ca nu considera ca romanii au o traditie a clatitelor precum francezii, belgienii sau olandezi, Georgeanu a riscat si a investit 25.000 de lei (7.200 de euro) in mica sa clatitarie. “Poate cea mai importanta investitie este plita pe care am achizitionat-o de la o companie specializata din Franta in schimbul sumei de 2.000 de lei (576 de euro)”, explica Georgeanu.
Cifra de afaceri lunara a clatitariei lui Georgeanu este in medie de 20.000 de lei (5.800 de euro), iar marja de profit de 25%. “Costurile lunare sunt direct proportionale cu castigurile pe care le avem. La 10.000 de lei castigati, aproxi-mativ 75% reprezinta costuri.” Chiar daca a inceput aceasta afacere de patru luni, Georgeanu doreste sa francizeze afacerea sa cu clatite. Proprietarul Micului Paris a primit deja propuneri de a cumpara aceasta franciza de la oameni de afaceri din Iasi, Pitesti sau Ploiesti. “Fara indoiala ca afacerea are potential de crestere pe termen lung. Primele 6 luni vor fi de proba, astfel incat nu iau in considerare profitul pe care il obtin acum. Calculele serioase se vor face abia dupa 6 luni de activitate.”
Georgeanu vinde aproape 1.000 de clatite pe zi, in conditiile in care preturile produselor variaza intre 2,5 lei si 6 lei, in functie de umpluturile utilizate. Tinand cont ca o clatitarie are o marja de profit de 25%, la un pret mediu de 4 lei clatita, Georgeanu are un profit de 1 leu la fiecare clatita vanduta. “Primul lucru pe care oamenii vor sa il stie in momentul in care vin sa cumpere o clatita este ce fel de gem avem. Clatitele cu gem sunt cele mai cautate, dar noi incercam sa introducem umpluturi noi, neobisnuite, care sa surprinda si sa atraga in acelasi timp”, adauga proprietarul Micului Paris, care vinde si clatite umplute cu cascaval, somon, ton, salata, masline sau smantana.
Clatitele Micul Paris sunt preparate din lapte, faina si 15 esente secrete. Pe langa reteta, un punct important in afacerea cu clatite este, in opinia lui Georgeanu, relatia dintre client si vanzator. “Orice afacere porneste de la feeling-ul dintre cel care cumpara si cel care vinde. Daca nu exista acest feeling, afacerea nu va avea succes. Eu, cel putin, ma consider un actor, care ofera un spectacol celor interesati de produsele noastre”, adauga el. In prezent, Gabriel Georgeanu se ocupa personal de afacere, in sensul in care prepara si vinde clatitele, pentru a se asigura ca munca este facuta cum trebuie. Acesta este si principalul motiv pentru care, din cei 9 angajati initiali, acum mai exista doar 4, care, in prezent, urmeaza cursuri de specialitate, de cofetar-bucatar.
Locatia este, de asemenea, foarte importanta, intrucat zona ultracentrala atrage un numar mare si variat de clienti. “La noi vin oameni din toate clasele sociale; de la oameni de afaceri straini, francezi, israelieni, italieni, macedoneni, pana la cei care lucreaza la birourile din zona sau elevi si studenti”, explica Georgeanu.
Un alt investitor atras de potentialul afacerilor cu clatite este belgianul Nicolas de Theux. In septembrie 2004, de Theux si-a deschis Clatitaria Bretona – Le Prince de Landen din dorinta de a aduce o parte din atmosfera belgiana in mijlocul Bucurestiului. “Doream sa deschidem o afacere si, cum sotia mea iubea clatitele, ne-am gandit sa punem bazele unei clatitarii, asa cum sunt cele din Belgia, tara noastra natala.”
Cei doi au investit peste 45.000 de euro in inchirierea spatiului, reconditionarea locatiei, racordarea la curent electric si sistemul de canalizare, precum si pentru achizitionarea unui sistem de incalzire centrala. Dar cea mai importanta investitie a belgienilor de la Clatitaria Bretona a fost plita speciala pentru clatite, cumparata din Grecia pentru 700 de euro.
Clatitaria Bretona a inregistrat in 2005 o cifra de afaceri de 60.000 de euro. “Profitul este aproape nul, iar principalul motiv este locatia. Desi suntem aproape de Piata Unirii, clatitaria nu este situata intr-o zona care sa beneficieze de vizibilitate sporita. De aceea, clientii sunt fie oameni care locuiesc in zona, fie straini din partea de nord a Bucurestiului, care prefera atmosfera cu iz de Bretaigne”, a explicat de Theux.
Pentru a atrage cat mai multi clienti, cei doi belgieni au introdus si seri cu specific, in care organizau fie un cenaclu literar, fie concerte de muzica. “In momentul de fata am renuntat la aceasta idee, intrucat spatiul este relativ mic si clientii nu se mai pot bucura de intimitate si liniste”, a spus de Theux.
Nicolas de Theux considera ca clientii sai au fost destul de receptivi la acest concept, tinand cont ca romanii servesc clatitele dulci, cu umplutura de gem.
“Treptat clientii s-au obisnuit cu produsele noastre, si, in momentul de fata clatitele umplute cu ficatei de pasare, pui, cod, nuci, tarhon, branza Roquefort au ajuns foarte solicitate”, a explicat proprietarul Clatitariei Bretone.
Meniul clatitariei belgiene este structurat pe trei categorii: galete sarate, clatite dulci si clatite de post, iar reteta aluatului este pe baza de faina de hrisca. “Am creat si clatite de post, pentru a inlatura cliseul conform caruia mancarea de post nu este gustoasa. Astfel, aluatul de post este umplut cu varza calita, sos de rosii, fasole, porumb, linte, zacusca”, povesteste de Theux.
Pretul unei clatite variaza intre 7 si 13,5 lei, iar de Theux intentioneaza ca pe viitor sa introduca si livrari la domiciliu.
Ponturi despre afacerile cu clatite
* investitia initiala necesara deschiderii unei clatitarii variaza intre 7.000 si 45.000 de euro
* esentiala intr-o clatitarie este plita, ce se poate achizitiona de la firme specializate din Franta sau Grecia pentru 500-700 de euro
* marja de profit a unei clatitarii este de 25%
* pretul unei clatite variaza intre 2,5 lei (0,7 euro) si 13,5 lei (3,8 euro)
* cele mai cautate clatite sunt cele umplute cu gem
* cele mai neobisnuite umpluturi pentru clatite sunt: ficatei de pasare, pui, cod, nuci, tarhon, branza Roquefort.