sacii
așezați unul lângă altul pe trotuar
fără piele
de fapt om lângă om
somn lângă somn
ca să nu se simtă mirosul de ars
care e și locul lui de mormânt
cei care ies din Coléctiv
ies cu ochelarii înăuntru și văd într-o clipă
smoala curgându-le din gât în măruntaie
încet
să nu se scurgă tot omul deodată
încet
să mai aștepte mormântul câteva zile bune
până se stinge așteptarea
care ține în brațe un trup
foarte crud
între timp
un culoar de pietre sau ce sunt chipurile părinților
pe hol în spital
sunt lumânări care se topesc în corpul celor călcați
de alți morți
din hrubă să iasă ei cu două decese deodată
doar haina să rămână intactă fiindcă ține o stafie dinăuntru
singura care poate ieși din noapte devreme târziu
ca să înfășoare arsura de stă în picioare
întinsă pe fețele una cu groaza cu locul
tot locul fără piele
umplut de tinerii care mocnesc înăuntru afară
cum e jarul
omul care stă într-un țipăt
tăiat de alt strigăt
tot fără de piele
rugul dintre brațe din umeri apoi din capul
în fine aprins
vâlvătaia lui nu este afară decât lumânare tăcută
una care s-a scurs ca și dansul băiatului
lipit de dansul prietenei lui
dacă noaptea i-a înconjurat cu alți tineri
luminat de o piele mocnită
niciunul nu știe marginea când dă de miros
sau e doar o margine ghemuită
Andra Elena Toader, Mavi Serian, Tullia Ciotola, Florin Popescu, Daniel Ciobanu, Ionuț Cosmin Popescu, Ionuț Maior , Adrian Popa…
arșii sunt acum murmure
murmure sunt
cu oasele rămase în frig fără trup
doar haina îmbracă singură moartea
când nici moartea nu vrea să fie înăuntru în club
moartea e și ea om
un sac care ține în el microfonul
îndoind fața solistului
apoi cuvintele rămase în metalul topit
se scurg ca și carnea unele în altele
lent
mai lent cu cât se îngroașă
spre singura ieșire
un stat de om peste alt stat de om peste altul
când o gură albastră de aer vine pe gang
dar e șarpe încins
își scoate pielea o aruncă pe ei
îi mai îmbracă o dată cu frigul
de aceea sunt două morți cât două priviri într-un om
iar gura mușcă din carne și merge așa înăuntru
carnea e bluza cămașa sau gândul subțire
piele nu e
cum se dezbracă bucată cu bucată
și nu se potrivește pe mâinile smurd
doar mirosul stă în ea atârnat
doar mirosul mai merge în trupul fierbând
cu lumânarea aprinsă între cârpe de carne
și gândul e fum
gândul nu mai știi al cui este
cum stă în saci cu arsura mergând
din ciclul „arsura umblă după trup”
Fotografia autoarei de Ciprian Baston