Premiul literar Nelly Sachs atribuit lui Norman Manea
Presa germană anunță atribuirea prestigiosului Premiu literar Nelly Sachs scriitorului român Norman Manea (foto 1). Înființat în 1961 și decernat la fiecare doi ani unor “scriitori cu o proeminentă contribuție literară la ințelegerea intre oameni”, Premiul literar Nelly Sachs a revenit până acum laureaților Nobel Nelly Sachs, Elias Canetti, Nadine Gordimer, precum și lui Giorgio Bassani, Erich Fromm, Milan Kundera, Juan Goytisolo, Javier Marias, Christa Wolf, Margaret Atwood.
În motivarea Juriului din Dortmund, alcătuit din critici literari de la Die Zeit, Suddeutsche Zeitung, Der Spiegel, Frankfurter Rundschau si Deutsche Akademie Fur Sprache und Dichtung, se mentioneeaza că “Manea este un reprezentant de seamă al modernității literare luminate. Romanul Intoarcerea huliganului, un autoportret impresionant prin curaj moral și virtuozitatea limbii, prezintă – din subteranele propriei biografii – neliniștitoare aspecte profunde ale istoriei românesti.”
La Stockholm a fost decernat Premiul Marin Sorescu pentru 2011 Institutul Cultural Român de la Stockholm a decernat, în cadrul unei ceremonii organizate la Târgul de Carte de la Göteborg, Premiul Marin Sorescu pe anul 2011. Premiul i-a fost acordat scriitoarei suedeze Karin Johannisson (foto 3), “pentru cunoștințele solide și entuziasmul genuin cu care cercetează și descrie legăturile dintre științele naturale, în primul rând istoria medicinei, și științele umaniste, precum și între idei și societate, trup și suflet. Atât arta, cât și literatura au o prezență vie în cărțile lui Johannisson, care exercită o influență certă asupra beletristicii suedeze. La aceasta contribuie, printre altele, stilul rafinat și privirea alertă cu care Karin Johannisson își abordează subiectele.” Karin Johannisson este scriitor, specialist în istoria medicinei și profesor la Catedra de istoria doctrinelor din cadrul Universității din Uppsala. De la debutul în 1974, Karin Johannisson a publicat 13 volume aflate la intersecția dintre știință, eseistică și ficțiune. Lucrările ei – traduse în mai multe limbi – au influențat numeroși scriitori suedezi. Este o desăvârșită stilistă și o erudită, ceea ce i-a adus atât premii literare, cât și distincții științifice. Este membră a mai multor academii și doctor honoris causa în medicină. Premiul Marin Sorescu este decernat anual de ICR Stockholm unui scriitor suedez care desființează granițe și creează locuri de întâlnire, care prin opera sa face posibilă comunicarea între diferite forme de expresie culturală.
Studiu asupra fenomenului emigrației românești în Italia Dan Lungu (foto 4, stânga) sociolog și unul din cei mai traduși scriitori români contemporani, și Didier Ruef (foto 4, dreapta), renumit fotograf elvețian, specializat în fotografie documentară, au început pe 24 septembrie un proiect inedit, cu mize actuale, intitulat “O patrie, două patrii. Jurnal de călătorii”. Pe parcursul a doi ani, Dan Lungu și Didier Ruef vor efectua trei stagii de documentare în Italia, în timpul cărora vor explora comunitățile românești din Italia Centrală, de Nord și de Sud, propunându-și să înțeleagă de ce se află românii acolo, care e povestea vieții lor, cine sunt ei acum, cum se raportează copiii lor la România și la Italia, care e viața lor cotidiană, cum interacționează cu italienii în diferite contexte, cum gestionează diferențele, ce le place și ce nu în noua lor viață, ce proiecte de viitor au etc. Folosind mărturiile și confesiunile, conversațiile spontane și istoriile de viață, observația și, nu în ultimul rând, fotografia documentară, cei doi autori vor întocmi un jurnal în care observația literară și informația sociologică se împletesc cu povestirile de viață și documentarea fotografică. Vizitele exploratorii efectuate de cei doi autori vor include realizarea de interviuri comprehensive, incursiuni fotografice, participarea la activități comunitare, asociative sau familiale, observarea diferitelor categorii de emigranți în contexte și situații cât mai diverse, astfel încât varietatea experiențelor să ofere o perspectivă panoramică în reconstrucția și exersarea cotidiană a noii identități.
Concluziile celor trei etape ale documentării vor fi comunicate public în cadrul unor manifestări organizate de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția. Finaliștii Premiilor Prometheus 2011
Marile Premii Prometheus pentru Opera Omnia (intreaga cariera) si pentru Opera Prima (debut) au ajuns la a X-a editie. Premiile sunt acordate, ca in fiecare an, de catre Fundatia Anonimul și rasplatesc artistii romani de valoare din domeniile: literatura, muzica, arte vizuale si artele spectacolului.
Marele Premiu Prometheus pentru Opera Omnia are o valoare de 100.000 lei, iar cel pentru Opera Prima de 10.000 lei. Se mai acorda trei premii in valoare de cate 10.000 lei finalistilor Marelui Premiu Prometheus pentru Opera Omnia.
Juriul (foto 5) format din: Andrei Plesu – presedinte, Eugen Negrici (sectiunea literatura), Dan Dediu (sectiunea muzica), Ruxandra Demetrescu (sectiunea arte vizuale) si Ion Caramitru (sectiunea artele spectacolului), a desemnat finalistii celei de a X-a editii a Marilor Premii Prometheus pentru Opera Omnia si Opera Prima.
Finalistii pentru Opera Omnia sunt: sectiunea literatura: Paul Cornea; sectiunea muzica: Cristian Mandeal; sectiunea arte vizuale: Sorin Ilfoveanu;
sectiunea artele spectacolului: Horatiu Malaele.
Finalistii pentru Opera Prima sunt: sectiunea literatura: Val Chimic (Valentina Chirita); sectiunea muzica: Mihai Ritivoiu; sectiunea arte vizuale: Alexandru Niculescu; sectiunea artele spectacolului: Marian Crisan.
Laureatii editiilor anterioare ale Marelui Premiu Prometheus pentru Opera Omnia sunt: Liviu Ciulei, Vasile Gorduz si Silvia Radu, Nicolae Manolescu, Paul Bortnovski, Aurel Stroe, George Banu, Mircea Horia Simionescu, Ileana Malancioiu si Victor Rebengiuc. Marele Premiu Prometheus pentru Opera Prima ii are ca laureati pe Dan Dediu, Cristian Mungiu, Radu Afrim, Diana Rotaru, Cristian Nemescu, Alexandru Radvan, Alexandru Tomescu, Remus Azoitei si Eduard Stan, si Andrei Terian.
Pe data de 19 octombrie, la orele 19.00, juriul va desemna castigatorii celei de a X-a editii a Marilor Premii Prometheus. Theodor Aman și epoca sa Cu prilejul comemorării a 120 de ani de la dispariția lui Theodor Aman (foto 6), artist remarcabil al începuturilor modernității românești, Institutul de Istoria Artei “G. Oprescu” organizează, sub auspiciile Academiei Române, în zilele de 6 și 7 octombrie a.c.,o sesiune națională de comunicări. Theodor Aman a avut un rol întemeietor în configurarea unui sistem artistic modern în spațiul românesc prin practica sa artistică și prin crearea unor instituții de specialitate. Format la școala academismului francez, vocația sa primă a fost pictura și mai ales pictura cu tematică istorică. S-a exersat însă și în celelalte genuri – portret, peisaj, scenă de gen – precum și în gravură sau sculptură decorativă. Nu mai puțin importantă a fost activitatea de profesor și director al Școlii de Belle-Arte din București la a cărei înființare contribuise decisiv. Comunicările și discuțiile vor avea loc alternativ în Aula Academiei Române (între orele 10-13) și la Institutul de Istoria Artei (între orele 15-18). În cea de-a doua zi a sesiunii, la Cimitirul Bellu, este programată, la orele 13, o ceremonie de depunere de coroane de flori la mormântul Maestrului. Două expoziții conexe se vor deschide la Biblioteca Academiei Române și la Institutul de Istoria Artei. Prima, organizată de Catălina Macovei, șefa Cabinetului de Stampe, va expune lucrări de grafică mai puțin cunoscute ale artistului aflate în patrimoniul înaltului for academic, iar cea de-a doua – pentru care s-au străduit Olivia Nițiș și Irina Cărăbaș – va fi consacrată istoriografiei lui Aman și publicațiilor care au avut ca subiect opera sa ori unul dintre aspectele activității și biografiei sale.