Finanțele au reușit să atragă ieri 343 de milioane de lei (80 de milioane de euro) de la bănci printr-o emisiune de titluri de stat pe 6 luni, randamentul maxim fiind de 6,75% pe an, cu doar un sfert de punct procentual mai mult față de ultima licitație, care a avut loc în luna mai.
Guvernul a reușit să atragă această sumă la un cost puțin mai ridicat față de ultima licitație, deși la sfârșitul săptămânii trecute agenția de știri Reuters scria, citând mai mulți analiști locali și străini, că statul va trebui să plătească mult mai mult pentru a atrage bani de la bănci pe fondul percepției deteriorate de risc. După anunțarea măsurilor dure de reduceri de cheltuieli sociale la începutul lui mai, randamentele cerute de investitori au urcat considerabil. În aceste condiții, statul a respins integral ofertele de cumpărare de titluri cu maturități de unul, trei și cinci ani la licitațiile derulate în ultima lună.
La licitația de ieri statul intenționa să vândă tilturi în valoare de un miliard de lei. Oferta totală de cumpărare din partea băncilor a fost de 1,5 miliarde de lei, dar în final au fost adjudecate titluri reprezentând o cincime din cererea totală, în condițiile în care statul a respins toate ofertele cu un randament mai mare de 6,75% pe an.
De altfel, ministrul finanțelor Sebastian Vlădescu a declarat într-un interviu publicat în ediția de luni a Ziarului Financiar că se “luptă” cu băncile, în condițiile în care acestea cer randamente mult mai mari la titlurile de stat, de peste 8%, față de 6% în urmă cu o lună. În aceste condiții se explică de ce în ultima lună licitațiile pentru titluri de stat au eșuat.
Potrivit lui Vlădescu, pretențiile băncilor sunt nejustificate, având în vedere că dobânda de politică monetară a Băncii Naționale a fost redusă în mai la 6,25%, iar perspectivele sunt de scădere. Un alt argument al ministrului de finanțe este faptul că ratingul de țară a rămas neschimbat.
“Decizia noastră de a respinge ofertele la mai multe licitații succesive a fost generată de presiunea destul de dură venită din partea băncilor. La modul cum au majorat dobânzile în numai câteva săptămâni, fără să fi fost legat de vreo evoluție a dobânzii de refinanțare de la BNR sau de ratingul de țară, nu puteam reacționa altfel. Nu suntem chiar disperați, avem bani în Trezorerie, așa că ne batem cu băncile. Au și ele argumentele lor, noi le avem pe ale noastre, rămâne să vedem care sunt mai puternice”, a declarat Vlădescu în urmă cu câteva zile.
Vânzarea de titluri de stat în cadrul licitației de ieri poate fi privită ca un succes, în condițiile în care la sfârșitul săptămânii trecute agenția de presă Reuters a chestionat analiști locali și străini, care afirmau că Trezoreria va trebui să plătească randamentele considerabil mai mari la lei, în condițiile în care în ultima lună a respins trei licitații.
“Afirmațiile ministrului de finanțe sunt neobișnuite. Creșterea randamentelor nu ar fi total surprinzătoare, în condițiile în care Fondul Monetar Internațional a declarat la începutul lui mai că deficitul public se îndreaptă spre 9,1% din PIB în absența unor măsuri de corecție – un nivel foarte îndepărtat de ținta de 5,9% urmărită de Ministerul Finan țelor. O astfel de schimbare în nevoile de finanțare pune presiune pe creșterea randamentului”, comenta ieri Vlad Muscalu, economist în cadrul ING Bank, înainte de anunțarea rezultatelor licitației. El este unul dintre analiștii citați de Reuters la sfârșitul săptămânii trecute.
Pe de altă parte, și întâmplările din scena politică ar trebui să determine creșterea randamentului titlurilor de stat, consideră analiștii. “O cădere a guvernului mâine (astăzi – n.r.) reprezintă o posibilitate, deși nu este scenariul nostru de bază. Toate acestea au contribuit la creșterea primei pentru acoperirea riscului de neplată a datoriei românești cu 150 de puncte de bază, până la 370 de puncte de bază față de începutul lunii mai”, mai spune Muscalu. Aceasta înseamnă că un investitor trebuie să plătească o primă de 37.000 de euro pentru a acoperi riscul de neplată pentru obligațiuni românești pe cinci ani în valoare de un milion de euro.