Ministerul Finanțelor are un stoc de lichiditate (“buffer”) de aproximativ 3 mld. de euro, iar probabilitatea accesării resurselor puse la dispoziția României prin acordul preventiv cu FMI și Comisia Europeană este destul de redusă, potrivit unor surse oficiale.
“Ministerul Finanțelor are stoc de aproximativ 3 mld. euro. Sunt bani din avansuri de la Uniunea Europeană. Din banii din emisiunea din vară de 1,5 mld. de euro mai sunt un miliard și ceva”, au afirmat sursele citate.
Bufferul de lichiditate ar acoperi astfel necesarul de finanțare pe 4 luni.
Pe de altă parte, sursele citate afirmă că riscul ca băncile să nu mai plaseze resurse în titlurile de stat care ajung la scadență există, însă un astfel de scenariu ar avea consecințe nefavorabile la nivelul indicatorilor de lichiditate și solvabilitate, existând chiar pericolul ca băncile să nu mai facă profit. Adevărul este însă că jumătate din băncile de pe piață au deja pierderi.
“La liniile de finanțare pot să apară mișcări mai brutale. Vedem un risc ca o parte din titlurile de stat să nu mai fie reînnoite, cu consecințe pe indicatorii de lichiditate, de solvență, care să nu mai fie îndepliniți. Atunci când titlurile de stat ajung la scadență, Ministerul Finanțelor eliberează sumele de bani. Băncile nu spun că retrag fonduri, ci nu mai cumpără titluri de stat. Se creează lichiditate”, au menționat sursele citate.
Titlurile de stat sunt remunerate în prezent cu randamente de aproximativ 7%, fiind o sursă de câștig pentru bănci, în condițiile în care creditarea “lâncezește”.
“Dacă vor mai mult de 7%, să aștepte. Pierd și la profitabilitate, treaba lor. Putem să-i forțăm să facă profit? Nu.” “Este loc de cumpărare de titluri de stat la toate băncile. Cine vrea să ia titluri de stat să ia”, au mai spus sursele citate.
Dacă băncile străine, care au dus greul finanțării statului în ultimii trei ani, nu mai primesc bani de la băncile-mamă, își vor restrânge activitatea.
Unele bănci străine din România folosesc ca argument în fața băncilor-mamă care le solicită “repatrierea” banilor chiar nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii.
Economia românească este deschisă la mișcările de capital și la fenomenele de incertitudine și panică, fiind vulnerabilă la ieșiri masive de capital. Riscul de contagiune la turbulențele de pe piețele financiare internaționale nu poate să fie ignorat.
Piața interbancară este mai adâncă decât în 2008, iar ponderea nerezidenților care dețin titluri de stat a crescut la circa 18%, astfel că ieșirile masive de capital ar crea vulnerabilități mai mari decât în 2008.
BNR s-a angajat să mențină o lichiditate adecvată pe piață și inclusiv să asigure acces la lichidități băncilor care se finanțează mai greu prin tranzacții interbancare.
Băncile dețin portofolii importante de titluri de stat și astfel pot accesa cu ușurință refinanțări de la BNR, care deja de șapte săptămâni organizează lunea operațiuni repo (furnizare de lichiditate contra titluri de stat).
Finanțele au succes și cu bondurile pe doi ani
După ce luni a plasat integral o emisiune de certificate de trezorerie de 1 mld. lei la un randament în scădere de 6,6%, Ministerul Finanțelor a găsit ieri cumpărători și pentru obligațiuni de stat pe doi ani de 743 mil. lei, ușor peste nivelul programat. Randamentul mediu acceptat a fost de 7,15%, în scădere față de 7,23% la licitația precedentă din noiembrie. Cererea totală a băncilor a depășit de 2,7 ori valoarea programată a emisiunii de obligațiuni, indicând o revenire a disponibilității pentru plasamente în titluri de stat.
Totuși, numărul finanțărilor este relativ redus, în condițiile în care la licitația de luni suma de aproximativ un miliard de lei a venit de la 7 bănci, iar circa 30% din bani au fost aduși de CEC Bank, Banca Transilvania și Banca Carpatica.