Finantele s-au indragosit de leu

Ministerul Finantelor vrea anul viitor sa-si finanteze deficitul bugetar – de 1,2 mld.$ – preponderent de pe piata interna si mai putin prin iesiri pe pietele internationale de capital. Finantarea se va face cu precadere in lei si mai putin in valuta, iar ca obiectiv major Finantele au, pe langa reducerea dobanzilor la lei, si prelungirea scadentelor la titlurile de stat si la obligatiunile emise si peste doi ani.
“Chiar daca in ultima vreme indirect s-a spus ca Finantele ar trebui sa aiba un rol mai mare in atragerea de valuta de pe piata interna (n.r.- in acest moment exista un surplus mare de valuta) cred ca se pierde din vedere faptul ca noi nu indeplinim functii de sterilizare in sistem. Ministerul Finantelor are drept obiect de activitate declarat administrarea veniturilor si cheltuielilor statului. Functia de sterilizare a pietei, fie ca este pe valuta sau pe lei, apartine Bancii Nationale”, a declarat pentru Ziarul Financiar Enache Jiru, secretar de stat in Ministerul Finantelor si seful Trezoreriei Statului.
Acum cateva saptamani guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, sugera Ministerului Finantelor ca ar fi mult mai bine sa isi finanteze deficitul preponderent de pe piata interna, chiar si prin emisiuni de titluri in valuta, iar iesirile pe pietele internationale  ar trebui sa se faca “doar pentru a nu uita lumea de noi”. De altfel, existenta acestui surplus de valuta in economie creaza mari probleme BNR care trebuie sa cumpere dolari pentru a evita o apreciere si mai mare a monedei nationale. Ori, banca centrala are costuri din ce in ce mai mari cu aceste operatiuni.
Referitor la emiterea in acest sfarsit de an a unor obligatiuni in alte devize decat moneda nationala – tocmai pentru a atrage o parte din valuta de pe piata – Jiru spune ca este putin probabil, mai ales ca “deficitul este finantat in totalitate, iar costurile implicate de o astfel de masura sunt foarte mari”.
“Chiar daca presupunem ca Finantele se vor imprumuta in valuta in decembrie, BNR nu are cum sa scape de durerile de cap. Ca exemplu, in ultima luna din an vin la scadenta titluri de stat in suma de 6.500 miliarde de lei. Daca noi iesim cu valuta, mai mult de 2.500-3.000 miliarde de lei echivalent nu ne trebuie asa ca diferenta  – in lei – va intra in piata, se va crea lichiditate mare pe care banca centrala va trebui sa o sterilizeze. Deci vor avea costuri in plus. Este ca o bucla. Oricum ne-am invarti tot costa pe cineva”, explica Jiru.
Referitor la modul cum va fi finantat deficitul la anul, Jiru mai spune ca cel mai probabil se va continua politica demarata anul acesta de prelungire a scadentelor si se va prefera drept creditori persoanele fizice si juridice romane. “Mie imi convine sa platesc dobanzi pe piata interna pentru ca astfel cresc veniturile celor care cumpara instrumenele mele si eu castig si din impozite si taxe”, spune seful Trezoreriei.
“Ma gandesc ca de exemplu decat sa organizam o noua emisiune de eurobonduri – care ar trebuie sa aiba o valoare de cel putin 500 milioane de dolari – sa o redeschidem  pe cea de anul trecut cu o suma mult mai mica”, conchide Jiru.