Piata financiara a ramas fara repere, putine cate erau. De doua luni de zile, obligatiunile de stat pe trei ani au ramas un instrument “de forma”, pe care Ministerul Finantelor il mentine in portofoliu desi respinge succesiv ofertele bancilor, care cer dobanzi mai mari. Situatia este similara in cazul obligatiunilor pe doi ani, ofertele depuse la ultima licitatie organizata ieri fiind respinse in totalitate.
Motivul: Ministerul Finantelor continua sa urmeze o politica prin care se incapataneaza sa respinga cresteri de dobanzi peste 14,55% la doi ani, respectiv 13,9% la trei ani, lasand BNR sa se lupte cu lichiditatea de pe piata monetara, in conditiile in care misiunea FMI a venit la Bucuresti hotarata sa ceara nici mai mult nici mai putin decat majorarea dobanzilor pentru temperarea cresterii creditului neguvernamental.
Cert este ca, in momentul de fata, curba randamentelor la titlurile de stat a devenit aproape imposibil de “citit” din cauza frecventelor rupturi. Piata este lipsita astfel din nou de un minim reper pentru creditarea pe termene medii si lungi. Mai mult, se reduce inca o data oferta – si asa extrem de saraca – a instrumentelor de plasament disponibile.
“Prin faptul ca Ministerul Finantelor este foarte selectiv la licitatiile de titluri de stat, drenarea excesului de lichiditate din piata cade exclusiv an sarcina BNR. Probabil ca daca Ministerul Finantelor s-ar fi finantat mai mult de pe piata interna si ar fi acceptat cotatiile pietei, nu am mai fi asistat la o crestere atat de spectaculoasa a creditului neguvernamental”, spune Radu Craciun, analist senior la ABN Amro Bank.
In timp ce BNR a dat semnalul de oprire la tendinta de scadere a dobanzilor, Ministerul Finantelor a mers mai departe, impotriva pietei care, in lipsa de alternative, s-a concentrat pe scadentele scurte si foarte scurte.
Desigur, pozitia Finantelor este in prezent confortabila, cu cele 700 milioane de euro din euroobligatiuni intrate in cont.
O anumita flexibilitate ar putea fi insa impusa de nevoia ca Ministerul Finantelor sa ajute BNR sa absoarba cat mai mult din lichiditatea din piata, pentru tempererarea cererii de credite solicitata de FMI. Banca centrala plateste de doua luni de zile o dobanda de 18,25% la depozitele atrase de la banci.
La ultima licitatie organizata ieri pentru obligatiuni cu scadenta la trei ani, Finantelor au vandut titluri de 51 miliarde de lei, la o dobanda de 13,9%, desi valoarea programata a emisiunii era de 300 miliarde de lei. Aceasta a fost prima licitatie la trei ani cu oferte partial acceptate dupa doua luni de zile.
Pentru obligatiunile pe doi ani, ieri a fost cea de-a treia licitatie consecutiva cu oferte respinse in totalitate.
“Este surpinzator faptul ca Ministerul Finantelor continua sa astepte ca bancile sa plaseze fonduri la cotatiile actuale ale titlurilor in conditiile in care, pe de o parte, pe termen scurt depozitele la BNR ofera randamente mai bune, iar pe termen lung obligatiunile listate afara sunt mai interesante”, spune Craciun.
Singura explicatie ar fi ca, de fapt, nu bancile sunt cele vizate, ci alte categorii de investitori care sunt mai putin pretentiosi sau nu au alternative, dar care dispun de sume mult mai mici.
In prezent, Romania se finanteaza de pe piata externa la o dobanda de aproximativ 4,5% – la eurooligatiunile scadente in 2005. Adaugand deprecierea leului de circa 14%, rezulta o dobanda echivalenta in lei in jur de 18,5% pentru o scadenta de doi ani, in timp ce pe piata interna Finantele nu accepta mai mult de 14,5-14,7%.
Luna trecuta, Ministerul Finantelor a dat semne ca se orienteaza spre scadentele scurte, preferate de piata, ajungand sa concureze direct cu depozitele BNR. Singura diferenta a fost gradul de lichiditate mai mare, pentru care insa Finantele au acceptat dobanzi numai sub cele oferite de banca centrala.
La termen de o luna, dobanda acceptata la ultima licitatie a fost de 18,13%, iar la trei luni de 15,07%.
Ramase in afara pietei, instrumentele cu scadente mai lungi oferite de Ministerul Finantelor nu isi mai indeplinesc rolul de a da o anumita predictibilitate a evolutiilor economice. De asemenea, ramane fara sustinere mesajul potrivit caruia, anul viitor, inflatia ar urma sa coboare sub 10%. razvan.voican@zf.ro