Ministerul Finanțelor caută să îm pru mute 4,6 mld. lei (puțin peste un miliard de euro) de la bănci în iulie, în condițiile în care doar pentru a rambursa titluri care vor ajunge la scadență luna aceasta are nevoie de circa 3 mld. lei. Pe lângă aces tea, statul mai trebuie să ramburseze și 700 mil. euro, în contul unor euroobligațiuni care ajung la scadență. Se anunță astfel o luptă dură pentru randamente, după ce în iunie Trezoreria și-a per mis să “forțeze mâna” băncilor, menținând ran da mentele la lei sub 7% pe an, însă cu costul de a atrage doar un sfert din suma programată. Încă de luna trecută ministrul finanțelor, Sebas tian Vlă descu vorbea de presiunile din partea băn cilor, care cereau randamente de peste 7% pe an. Între timp situația s-a com plicat, Curtea Con sti tu țională respingând măsu ra de tă ie re a pen si ilor, ceea ce a dus la nevoia de a ma jora TVA de la 19% la 24%, care lovește însă di rect în eco no mie. Dacă nu apare ceva nepre vă zut, con du cerea FMI ar trebui să aprobe a cincea tran șă din îm prumut, de circa 900 mil. euro. Acești bani se duc însă în rezerva BNR, iar Finanțele trebuie să găsească fonduri de pe piață. Singurul ajutor pentru Finanțe ar putea să vină de la BNR, care ar putea să lase mai mulți lei pe piață pentru a ține dobânzile jos. BNR este însă acum într-o situație dificilă, pentru că trebuie să facă față și presiunilor de depreciere a leului. “Cât de sus va urca randamentul la titluri de stat depinde de evoluția cursului, de cât de mult se depreciază leul. Dacă vor exista presiuni pe curs și se va ajunge la 4,4 sau 4,5 lei pentru un euro, randamentele la titluri ar putea să urce la 8-9%. Dacă nu, banca centrală va încerca să lase lichidități în piață să se împrumute și Ministerul Finanțelor”, a comentat un dealer.
Finanțele mai au de rambursat luna aceasta și 700 mil. euro, în contul unei emisiuni de euro-obligațiuni care ajung la scadență. Teoretic, suma a fost deja acoperită prin emisiunea de euroobligațiuni din martie anul acesta, când statul a împrumutat un miliard de euro, pe care FMI i-a cerut să îi păstreze într-un fond-tampon.
Pe piața valutară, euro s-a tranzacționat ieri la 4,35-4,36 lei, în scădere față de miercuri, când atinsese chiar pragul de 4,4 lei. Deocamdată străinii sunt mai optimiști în privința leului decât românii și vând valută, mizând că BNR nu va permite o depreciere considerabilă a cursului.
“Este doar o problemă de timp, mai devreme sau mai târziu Ministerul Finanțelor urmând să fie nevoit să plătească randamente mai mari”, a spus sursa citată.
Finanțele trebuie să acopere un deficit bugetar din ce în ce mai mare. În luna mai majorarea cheltuielilor bugetare și continuarea declinului veniturilor au adâncit deficitul cu încă 4 mld. lei (1 mld. euro), la 3,1% din PIB. Până acum, diferențele au fost acoperite prin amânarea unor cheltuieli, datoriile statului către mediul privat continuând să crească.
Licitațiile pentru titluri de stat au eșuat în iunie, Finanțele “luptându-se” cu băncile în condițiile în care acestea au cerut randamente mai mari la titlurile de stat, de peste 7% pe an, după ce în aprilie reuși seră să preseze în jos randamentele, chiar sub 6%. Practic statul nu a reușit în iunie să împrumute nici măcar un sfert din suma planificată de 4,6 mld. lei, deși a plătit randamente de până la 7% pe an, în creștere față de lunile precedente. Suma atrasă nu acoperă nici măcar volumul titlurilor ajunse la scadență, de circa 1,7 miliarde de lei. Trezoreria a reușit să plaseze în iunie titluri la randamente mai mici decât cele la care se tranzacționau maturități si milare pe piața secundară, însă volumele au fost mult mai mici decât cele planificate.
Poziția inflexibilă a Trezoreriei în fața majorărilor de dobânzi cerute de bănci poate fi justificată prin existența unui fond-tampon de circa un miliard de euro constituit la recomandarea FMI pe seama emisiunii de eurobonduri din martie.
Pe de altă parte, nici băncile nu au alte oportunități având în vedere că ezită să reia creditarea, iar la BNR primesc pentru depozitele pe o zi dobânzi de 2,25% pe an.
Ministrul finanțelor Sebastian Vlă descu a afirmat recent că în prezent nu există o problemă de lichiditate. “Avem în continuare un buffer pe care l-am constituit la începutul anului care nu s-a epuizat. Urmează să plătim tot ceea ce avem de plătit în mod curent”.
Deși băncile au avut exces de lichidități, au ezitat să blocheze sumele pe perioade lungi în titluri de stat, în condițiile în care BNR a încercat în ultimii ani să contracareze presiunile de curs prin ajustarea lichidității pe piața monetară. Având în vedere că băncile au resurse atrase pe perioade scurte, plasamentele la dobânzi fixe pe perioade mai lungi presupun asumarea unui risc de dobândă.
Atunci când nu există lichidități pe piață, băncile apelează la BNR pentru credite de refinanțare, utilizând titlurile deținute ca garanții.
Ce spun administratorii de fonduri de pensii
Titlurile de stat sunt principalul instrument de investiție pentru fondurile de pensii, cu o pondere de aproape 70% în activul total.
Mihai Coca – Cozma, director general Alico Pensii, a declarat că, deși piața cere dobânzi mai mari, din lipsa de alternative va împrumuta statul la dobânzile pe care acesta este dispus să le plătească. “În momentul de față există o lichiditate crescută pe piață în condițiile în care investitorii nu au prea multe oportunități de a investi. Este de asemenea clar că statul are în continuare nevoie de bani și el va continua să împrumute de la investitori, dar nu la dobânzi sensibil mai mari de 7-7,25%”.
La rândul lui, Crinu Andănuț, directorul general al Allianz-Țiriac Pensii, nu se așteaptă la o creștere a randamentelor titlurilor de stat, având în vedere certitudinea primirii următoarei tranșe de la FMI, de circa 900 mil. euro. “Lucrurile vor arăta mai bine după ce primim următoarea tranșă de la FMI. Deprecierea leului este controlată de BNR, în plaja de 4,3-4,4 lei/euro. Nu cred că există presiuni externe”.
Investitorii și mai ales fondurile de pensii și companiile de asigurări au nevoie de o corelare între durata activelor și cea a obligațiilor, deci de titluri pe termen lung. “Totuși, este greu să ceri bani pe termen lung, pentru că riscul este în creștere și nu știi care sunt perspectivele”, a spus Coca-Cozma.
În ceea ce privește scadențele, dealerii apreciază că Finanțele vor încerca să emită pe termene cât mai scurte, în condițiile în care pe termene mai lungi nimeni nu mai are încredere.
În iulie, Ministerul Finanțelor vrea să îm pru mute 4,65 mld.lei (peste 1 mld. euro) prin șapte emisiuni de titluri de stat pe piața internă, din care cea mai mare parte sunt cu maturități de până la un an. Trezoreria va încerca să atragă resurse și printr-o lici tație pentru obliga țiuni la trei ani, de 500 mil. lei și una de obligațiuni la 10 ani, în valoare de 400 mil. lei. Suma totală împrumutată de Finanțe de la începutul anului prin vânzarea de titluri de stat este de 20,7 mld. lei.
Banii de la FMI merg de data aceasta în rezerva BNR
Tranșa a cincea din acodul stand-by negociat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), în valoare de 850 de milioane de euro, va merge integral în rezerva valutară a BNR după ce o parte a banilor aferenți tranșelor anterioare a fost transferată direct în contul Trezorerie statului pentru finanțarea deficitului bugetar. Acordarea tranșei urmează să fie aprobată de boardul FMI într-o ședință care va avea loc mâine. Rambursarea împrumutului, care va începe în primăvara anului viitor, trebuie efectuată tot din rezerva BNR. La sfârșitul lui mai rezerva valutară ajungea la aproape 32 de miliarde de euro, fiind în scădere ușoară față de luna anterioară.