Ministerul Finanțelor se pregătește să înceapă să emită pe piața externă titluri în euro pe termene de până la 5 ani în valoare de peste 7 mld. euro în urmă-torii trei ani, conform unui program de finanțare prin așa-numite “euro medium term notes” aprobat de Guvern.
“În perioada imediat următoare vom începe să ne finanțăm de pe piața externă prin euro medium term notes – EMTN (titluri pe termen mediu în euro oferite investitorilor străini într-un program de finanțare continuă – n. red.). Avem aprobarea Executivului pentru un program de peste 7 mld. euro în următorii trei ani, care ne va permite o prezență repetată, practic constantă pe piața externă, în condiții mult mai flexibile față de formula clasică a eurobondurilor care presupun pentru fiecare emisiune o procedură mai lungă și mai laborioasă”, a declarat pentru ZF Bogdan Drăgoi (desen), secretar de stat în Ministerul Finanțelor responsabil cu Trezoreria statului. El spune că noul program este încadrat în strategia de finanțare balansată a deficitului, între piața externă și piața internă.
“În loc să stăm câte 4-6 luni să pregătim o emisiune de eurobonduri, de acum pe baza unei documentații pregătite o singură dată și apoi doar actualizată vom ieși pe piața externă practic automat în momentul în care condițiile de cerere, de maturitate și de cost ni se par cele mai avantajoase.Vom putea profita exact de fereastra de oportunitate dată de o scădere a cotațiilor CDS-urilor pentru România (asigurările contra riscului de neplată – n. red. ), pe când procedura eurobondurilor ne putea face să ratăm oportunități”, explică șeful Trezoreriei.
Titlurile cunoscute pe piață drept “euro medium term notes” sunt folosite atât de numeroase state, cât și de companii pentru asigurarea în mod flexibil și rapid a fluxurilor de finanțare de care au nevoie. Tradițional, maturitățile acestor titluri pot merge până la 5 ani, spre deosebire de eurobonduri, care permit finanțări și pe termene mult mai lungi, de la 10 până la 30 de ani.
În cazul României, investitorii preferă însă instrumente mai degrabă pe termen scurt, după a arătat-o și suprasubscrierea spectaculoasă a emisiunii de miercuri, când Finanțele au vândut titluri pe un an de 1,2 mld. euro, la o dobândă de 4,9%, adică de trei ori peste suma programată.
“Și pe noi ne-a surprins foarte plăcut rezultatul licitației. S-a spus în ultima vreme că nu ar mai fi interes din partea pieței pentru a finanța statul: iată că lucrurile nu stau așa, iar interesul chiar este foarte mare. Remarc faptul că o mare parte din subscrieri au venit de la clienți ai băncilor, investitori locali și străini”, spune Drăgoi.
Excedentul de valută de pe piață, posibilitățile restrânse de plasare în credite private și “promisiunea” reducerii rezervelor minime obligatorii în valută de la 25% la 20% pe 4 august au contribuit la suprasubscrierea de trei ori a emisiunii de titluri în valută lansată miercuri de Finanțe, afirmă surse bancare. Majoritatea analiștilor se așteptau la o cerere substanțială, până la dublarea volumului indicativ, însă rezultatul final chiar a venit ca o surpriză.
“Succesul era garantat, pentru că au fost discuții premergătoare cu băncile mari, s-a luat pulsul pieței și s-a ajuns la un agreement”, spun surse de pe piață.
Bogdan Drăgoi, șeful Trezoreriei statului, afirmă că rezultatul licitației demonstrează că există interes pentru finanțarea României, contrar unor comentarii de pe piață.
“În același timp este o dovadă că băncile mari sunt gata să-și mențină expunerile pe România, după cum s-a agreat cu FMI și comisia Europeană.” El spune că sugestia lansării unui asemenea instrument în euro a venit chiar dinspre bănci. “Am constatat că ar exista interes pe piață și ne-am hotărât să încercăm.”
Analiștii ING, care susțin de mai multe săptămâni că Finanțele nu au de ales decât să accepte creșterea randamentelor la lei la peste 7%, afirmă că de fapt o dobândă de 4,9% în euro ar echivala cu un cost de peste 10% în lei și că ar fi fost mai ieftin ca statul să se împrumute în lei la 7,5% pe an.
“Nu cred că are sens o asemenea echivalare, care nu ține cont, de exemplu, de inflație”, a declarat Drăgoi.
La jumătatea anului, depozitele în valută ale populației și companiilor înregistrau o creștere de 10,4% în euro, până la circa 15,2 mld. euro, în timp ce creditul privat în valută s-a majorat cu 8,8% față de iunie 2009. În același timp, BNR nu a mai redus rata rezervelor minime obligatorii în valută din noiembrie 2009, când aceasta a ajuns la 25% față de 40% în iunie. Pașii de reducere de câte cinci puncte procentuale au fost făcuți în tandem cu câte o operațiune a Finanțelor de atragere de euro de la băncile locale, în contextul înțelegerii asumate de băncile mari în fața FMI și a Comisiei Europene privind menținerea expunerilor pe România.
Ministrul finanțelor Sebastian Vlădescu pledează pentru “un parteneriat mult mai serios” cu băncile.
“Nu poți fi consecvent în programul de finanțare – așa cum pretind băncile – atunci când prețurile o iau razna și da, cred că este o problemă dacă ni se cere să ne raportăm la cotațiile titlurilor de stat de pe piața secundară, unde se fac tranzacții de 1-2 mil. euro. Ar însemna ca principalul jucător de pe piață să-și facă politica în funcție de cum văd lucrurile doi-trei trezorieri.”