Ministerul Finanțelor scoate la vânzare joi 25 noiembrie obligațiuni în euro pe trei ani cu valoarea anunțată de un miliard de euro și cuponul de 4,5% pe an, după ce președintele Traian Băsescu și-a exprimat joia trecută dorința ca statul să poată strânge chiar mai mulți bani la o dobândă sub 5%, iar BNR a organizat miercuri o întâlnire cu șefii celor mai mari bănci pe tema finanțării datoriei publice.
Finanțele au emis vineri după-amiază un anunț sec privind lansarea emisiunii, cu precizarea standard că sumele atrase vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Practic, este vorba în primul rând despre refinanțarea obligațiunilor de 1,4 mld. euro care au fost emise anul trecut și ajung la maturitate pe 29 noiembrie.
Primul anunț oficial fusese făcut însă de președintele Traian Băsescu joi seara, care a dat acestei operațiuni valoarea unui “test de credibilitate” pentru România în măsura în care dobânda ar fi mai mică de 5%. De asemenea, el a spus că își dorește ca emisiunea să fie suprasubscrisă – “să cerem un miliard și să avem ofertă de un miliard și jumătate”. Într-un interviu la TVR, șeful statului a constatat că nu mai sunt bănci românești pe piață (făcând astfel abstracție de CEC și Banca Transilvania) și a spus că “este ca și cum te-ai împrumuta la Londra”.
Diferența față de Londra este însă că nouă mari bănci străine prezente în România și-au luat angajamentul în fața FMI și a Comisiei Europene de a-și menține în mare parte expunerile pe România, și în plus pot fi organizate și întâlniri cu șefii celor mai mari bănci cu investiții în titluri de stat pentru armonizarea pozițiilor. “Emiterea de eurobonduri pe plan internațional s-ar putea dovedi mult mai complicată – acesta este probabil motivul pentru care titluri denominate în euro pe termen mediu nu au fost emise până în momentul de față”, comentează analiștii ING Bank.
În semnalele anteriorare lansate către principalii investitori în titluri de stat – bănci, administratori de fonduri de pensii, companii de asigurări – Ministerul Finanțelor susținea că dacă dobânzile cerute de piață ar fi prea mari, ar putea pur și simplu să ramburseze cele 1,4 mld. euro scadente, dispunând de lichidități suficiente.